Radiografia anului 2020. Momente-cheie din sistemul medical, chinuit de cea mai mare criză sanitară a ultimului secol

28 februarie 2020 – ziua în care au fost depistate pozitiv primele cazuri de COVID-19 în județul Timiș. Ziua în care medicii, asistentele și infirmierele din sistemul sanitar bănățean au pornit la luptă împotriva unui inamic invizibil despre care nu se cunoșteau prea multe. Pictat cu emoție, teamă, frustrare, lacrimi, multă muncă, dar și zâmbete – așa arată tabloul celor 10 luni de luptă cu pandemia.

Pregătirile au început încă din 18 februarie, când angajați ai Spitalului „Victor Babeș” au fost instruiți astfel încât unitatea sanitară să poată deveni centru de diagnostic pentru suspecții de COVID-19. Inițial, probele erau trimise la Institutul „Matei Balș” din capitală.

„Rezultatele probelor prelevate de la doi pacienți suspecți de coronavirus au ieșit pozitive. Informația a fost confirmată de medicii de la Spitalul <<Victor Babeș>> din Timișoara” – sunt primele rânduri care anunțau startul bătăliei pe care angajații, aflați în prima linie, urmau să o ducă. O femeie în vârstă de 38 de ani, care a călătorit în Italia, a fost primul pacient timișorean diagnosticat, în 28 februarie, cu noua boală respiratorie.

Numărul suspecților a început să crească, la fel și cel al cazurilor de Covid-19, astfel că au fost suspendate cursurile la instituțiile de învățământ superior. În 9 martie, de exemplu, studenții de la Universitatea de Medicină au fost trimiși acasă. 

O zi mai târziu a fost confirmat primul caz de Covid-19 și în Caraș-Severin, iar la nivel național totalul se apropia de 30 – un fleac, am putea spune.

Au fost impuse mai multe reguli precum interzicerea manifestărilor publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1.000 de persoane inițial, iar apoi a fost redus la 100 de persoane. Evenimentele au fost anulate, au fost închise școlile, iar din 16 martie a fost instituită starea de urgență, perioadă în care au fost închise cabinetele de medicină dentară, a fost interzisă ieșirea din casă între orele 22.00-6.00 fără un motiv întemeiat, au fost anulate zborurile și a fost redus programul mallurilor.

Pentru sistemul sanitar din județul Timiș, martie a fost luna în care au început campaniile de strângere de fonduri, cu scopul de a-i sprijini pe cei aflați în linia întâi. Au fost donate echipamente de protecție, aparatură, paturi de terapie intensivă, iar mesajele de încurajare și mulțumire au curs pe rețelele de socializare. Mai ales că, pentru o bună perioadă de timp, județul Timiș s-a aflat pe primul loc la capitolul persoane vindecate de Covid-19.

Primăvara schimbărilor

În 30 martie, în România au fost deja diagnosticate peste 2.000 de persoane, iar o zi mai târziu, de teamă că se pot infecta, mai multe asistente de la Spitalul CF din Timișoara și-au dat demisia.

Schimbări au avut loc și la nivelul DSP Timiș, odată cu înlocuirea Corneliei Cișmaș-Malac, de la conducerea instituției, cu Mariana Rădulescu, în urma unei vizite a Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Scandalurile din sistemul de sănătate au continuat după ce Maternitatea Odobescu, care aparține de Spitalul Municipal din Timișoara a intrat în carantină. Maternitatea Bega a Spitalului Județean devenise cu câteva zile înainte spital-Covid-19, iar femeile însărcinate sau cu patologii din sfera ginecologică nu mai aveau unde să se interneze.

Epopeea s-a încheiat cu demisia Marianei Rădulescu, la mai puțin de o lună de la preluarea funcției după ce 12 femei însărcinate, internate inițial la Odobescu, au fost depistate pozitiv. Ștafeta a fost predată Mihaelei Valcovici, medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara. Ministerul Sănătății a pornit o anchetă în ceea ce privește situația petrecută la Odobescu, după ce mai mulți bebeluși au fost diagnosticați cu noua boală respiratorie, iar în cauză a fost deschis și un dosar penal.

Starea de urgență a fost prelungită în luna aprilie, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că elevii și studenții nu se vor mai întoarce la școală. După sărbătorile pascale, care au fost marcate în stare de criză, la Timișoara a fost anunțată ridicarea unui Spital de Campanie. Anunțul a fost făcut de MApN. Și aprilie a fost luna schimbărilor în sistemul de sănătate. Olimpia Oprea a fost înlocuită cu Dan Malița, actual manager al Spitalului Municipal din Timișoara, iar conducerea Spitalului CFR a fost preluată de Stela Iurciuc.

La începutul lunii mai, în județul Timiș, au fost înregistrate peste 500 de cazuri de COVID-19, au fost externați aproape 400 de pacienți și au decedat peste 30. Tot atunci, la Spitalul „Victor Babeș” a început tratamentul cu Remdesivir, cotat la vremea respectivă ca fiind cel mai promițător antiviral.

„Starea de urgență nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret. 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență. Din 15 mai vom intra în stare de alertă”, a spus la vremea respectivă președintele Klaus Iohannis. În 15 mai s-au redeschis saloanele de înfrumusețare, cabinetele stomatologice și muzeele, iar vara i-a întâmpinat pe români cu o doză crescută de relaxare.

La sfârșitul lunii mai, a fost schimbată conducerea Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara. Cristian Oancea, actualul manager al unității sanitare, a înlocuit-o pe medicul Voichița Lăzureanu.

Relaxarea din vară și valul II al pandemiei

La aproape jumătate de an de când primul român a contactat virusul, în țara noastră au fost înregistrate 42.394 de cazuri și au fost făcute peste 1 milion de teste. Județul Timiș se afla pe locul 26 la nivel național cu număr de 917 pacienți Covid. La sfârșitul lunii iulie au început discuțiile legate de suplimentarea paturilor în județul Timiș după ce Spitalul „Victor Babeș” a rămas fără locuri. La scurt timp, a fost deschis și Spitalul de Campanie al MApN.

Tot în iulie a intrat în carantină orașul Făget și satele aparținătoare – Bichigi, Temerești și Colonia Mică. Tot mai multe comune din județ au început să intre pe harta Covid-19, iar în luna august a fost înregistrat un record negativ în Timiș – peste 100 de cazuri într-o singură zi.

Medicii au început să mărturisească cum au răzbit în fața celei mai extinse crize sanitare din ultimul secol. Îmbrăcați în combinezoane, transpirați și epuizați, echipele care i-au îngrijit pe pacienții Covid-19 nu s-au dat bătute. Mai mult, au ieșit în fața oamenilor cu tot soiul de recomandări astfel încât numărul cazurilor să nu crească mai ales că elevii au început să meargă la școală în funcție de cele trei scenarii – roșu, galben și verde.

În zadar însă. Numărul de bolnavi a tot crescut, iar județele au început din nou să intre sub umbrela unor restricții. La mijlocul lunii octombrie, în județul Timiș au fost implementate măsuri în funcție de rata de infectare, iar ulterior a fost suplimentat și numărul de paturi de la Spitalul „Victor Babeș”. La Spitalul Județean a fost organizată zona roșie, în interiorul Casei Austria, pentru pacienții care suferă și de alte patologii. Un alt moment-cheie a fost premiul pe care unitatea sanitară l-a câștigat – „Spitalul Anului”, în cadrul competiției Romanian Healthcare Awards, organizată la nivel național. În cadrul aceleași competiții, Spitalul Municipal a câștigat premiul „Echipa Medicală a Anului”.

La sfârșitul lunii octombrie, în mai multe localități din Timiș a fost depășit pragul de 3 cazuri la 1.000 de locuitori, printre care se afla și Timișoara. A fost momentul în care masca a devenit obligatorie în aer liber, iar sălile de fitness au fost închise.

Până la sfârșitul lunii, în România se înregistrau în jur de 5.000-6.000 de noi îmbolnăviri, iar punctul culminant a fost atins în 6 noiembrie, când au fost raportate 10.000 de cazuri într-o singură zi, dintre care peste 660 în Timiș.

Tot atunci, România a intrat în carantină „parțială”, iar printre măsurile intrate și încă aflate în vigoare sunt: închiderea magazinelor la ora 21.00, purtatul măștilor în toate spațiile publice închise sau deschise și interzicerea ieșirii din casă după ora 23.00 fără un motiv întemeiat.

Autoritățile timișene au discutat despre situația în care vor fi ocupate toate paturile de ATI, mai multe localități au intrat în carantină, s-a propus chiar și carantinarea orașului de pe Bega. Ulterior, noul edil, Dominic Fritz a dat startul proiectului „Oxigen pentru Timișoara”, prin care se urmărește achiziționarea de concentratoare de oxigen. Scopul este degrevarea unităților sanitare și tratarea pacienților de la domiciliu.

Tot în noiembrie, autoritățile centrale au stabilit că pacienții care dezvoltă forme ușoare de boală sau care nu au simptome pot fi tratați de la domiciliu de medicii de familie. Astfel, la Timișoara a fost demarat un proiect prin care medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase colaborează cu doctorii din cabinetele de medicină a familiei.

Trendul ascendent a continuat, iar în 18 noiembrie au fost înregistrate, din nou, peste 10.000 de cazuri de Covid-19.

Vaccinul anti-Covid-19 și campania de vaccinare

Îmbolnăvirile au început să scadă în luna decembrie, iar recordul negativ, de peste 10.000 de cazuri pe zi, nu a mai fost depășit. În schimb, cel mai discutat subiect al lunii a devenit vaccinul anti-Covid-19.

Despre această variantă de imunizare s-a discutat încă de la începutul pandemiei. A trecut aproape un an, iar visul cercetătorilor a devenit realitate. La sfârșitul lunii trecute, Spitalul Militar din Timișoara a devenit centru de depozitare pentru dozele ce aveau să ajungă în țară chiar de Crăciun.

Două tranșe au fost distribuite în spitalele din țară, iar la Timișoara, în 27 decembrie, a început campania de vaccinare. Primele cadre medicale care s-au vaccinat au fost cele de la Spitalul „Victor Babeș”. Ulterior, au fost trimise doze și la Spitalul CFR, Spitalul de Copii, Spitalul Militar, dar și la Spitalul Județean. De asemenea, a fost finalizată și platforma destinată programărilor, iar în cel mai scurt timp va putea fi folosită și de populația generală care dorește să se vaccineze.

Cum arată cifrele în România la finalul unui an învăluit de coșmarul Covid-19?

Peste 632.000 de români au contactat SARS-CoV-2, și aproape 560.800 s-au și vindecat. În județul Timiș au fost înregistrate 25.916 cazuri, iar în Caraș-Severin 6.380. La nivel național, 15.767 de români au pierdut lupta cu perfidul virus, un număr deloc neglijabil, iar în spatele cifrelor se găsesc și cadre medicale. Anul 2020 a fost o provocare pentru sistemul de sănătate, un sistem deja șubred, dar care și-a dovedit valoarea prin eroii în halate albe care nu s-au dat bătuți și care încă se află pe frontul Covid-19.