Cum va schimba la față Timișoara viitorul grădinar-șef al orașului? Principalul obiectiv al biroului de horticultură urbană

Timișoara vrea să reînvie tradiția orașului de la începutul secolului XX, când de planificarea infrastructurii verzi răspundea un grădinar-șef, directorul unui birou de horticultură urbană. Acum, societatea primăriei pentru spații verzi nu mai face acest lucru, Horticultura ocupându-se de gestiunea, administrarea și întreținerea parcurilor.

Planificarea spațiilor verzi și a parcurilor de către grădinarii-șefi ai Timișoarei a făcut ca orașul să înflorească, la începutul secolului trecut. Acum, spre exemplu, nimeni nu a mai amenajat un nou parc în orașul de pe Bega, în ultimii 30 de ani.

„Ideea grădinarului-șef a pornit la începutul secolului XX în Timișoara, a fost un birou al horticulturii urbane înființat atunci. Primul director al acestuia a fost Niemetz, unul dintre grădinarii mari ai orașului, la un moment dat a fost și Muhle, a fost și Demetrovici. Cert este că în Timișoara în acea perioadă era această frământare pe ce înseamnă infrastructura verde și erau aceste familii de grădinari care și concurau între ele, dar și lucrau împreună. Acest birou a venit și cu înființarea primei pepiniere a orașului, ceea ce era extraordinar să ai la nivelul orașului producția speciilor pentru parcurile urbane. În acea perioadă s-a dezvoltat foarte mult infrastructura verde a orașului, s-a definitivat salba de parcuri de pe marginea cetății. Au început să se cultive specii locale pentru a fi folosite în parcurile orașului. A fost o perioadă prosperă pentru infrastructura verde a orașului și de aici cred că a pornit ideea înființării acestei entități de sine stătătoare, mai ales că în ceea ce privește obiectivul Comisiei Europene pe infrastructură verde – pentru readucerea naturii în urban și creșterea biodiversității este nevoie de o structură super specializată. Nu va fi doar o funcție a unui om, ci un birou specializat., a declarat inginerul peisagist Alexandru Ciobotă, membru în Asociația Peisagiștilor din România.

leader board 728 x 90 px

Viziunea adevăraților specialiști în horticultură de la acea vreme a dat naștere unora dintre cele mai frumoase parcuri din Timișoara, cum e Parcul Rozelor. De la Revoluție încoace, în orașul de pe Bega nu a mai fost amenajat niciunul nou. În forma de astăzi, Horticultura funcționează din 1997, iar societatea doar întreține spațiile verzi, iar în ce privește Rozelor, nici asta nu a mai făcut în ultima perioadă.

CITEȘTE ȘI: Orașul trandafirilor de pe Bega, un mit urban în 2021. Bălăriile au luat locul rozelor, spre dezamăgirea timișorenilor

„La mijlocul secolului XX a fost o perioadă de pauză, apoi societatea primăriei, care există și acum, Horticultura, mai mult s-a ocupat de ce înseamnă gestiunea spațiilor verzi și componenta puternică de producție. Și în comunism, pepiniera funcționa. Eu îmi amintesc atunci când eram student la Peisagistică în Timișoara, am fost la pepinieră și eram impresionat de ce cunoaștere era acolo și încă aveau suprafețe foarte mari. Acum, presiunea imobiliară a făcut să rupem bucăți din ea și aproape a dispărut pepiniera, era pe Calea Urseni. Și mai aveau o parte din pepinieră la Pădurea Verde. Pe Calea Urseni știu că sunt blocuri acum. Un obiectiv strategic pentru oraș a fost destructurat în câțiva ani. Acum noi importăm speciile care se plantează în spațiul public, la prețuri mult mai mari și nu sunt aclimatizate. Avem pierderi destul de mari la plantare fiindcă le aducem din Belgia, Italia, Ungaria. Ce e interesant e că Horticultura, societatea care e acum, putea să aducă și beneficii administrației. Cert e că nu s-a mai ocupat de planificare, ea a devenit o entitate de gestiune și producție, nu mai făcea strategii cum făceau grădinarii-șefi de la începutul secolului.”, a explicat Ciobotă.

Administrația Fritz a desființat Direcția de Mediu din Primăria Timișoara și se pregătește să scoată la concurs postul de grădinar-șef al orașului. Noua Direcție de Infrastructură Verde are ca principal obiectiv transformarea cu totul a orașului din punct de vedere al infrastructurii verzi.

CITEȘTE ȘI: Primarul Fritz nu mai vrea panseluțe în jardinierele din Timișoara, ci flori care rezistă mai mult: „Trebuie să ne întoarcem la plante din Banat”

În planurile primăriei intră și amenajarea unui parc nou, în Ciarda Roșie, pe un teren de 12 hectare. Și tot în ceea ce privește spațiile verzi, înainte să devină primar, Dominic Fritz promitea că va planta, în primul mandat, 25.000 de arbori într-o centură verde în jurul Timișoarei.