O microhidrocentrală din Serbia ar putea seca râul Nera în zona a trei sate cărăşene!

Semnalul de alarmă este tras de Grupul Ecologic de Colaborare NERA, care arată că microhidrocentrala de la Bela Crkva (Serbia) ar putea lăsa râul Nera fără apă pe raza comunei Socol, în zona satelor Pârneaura, Zlatiţa şi Câmpia. A fost sesizată şi Administraţia Bazinală de Apă Banat din Timişoara.

Grupul Ecologic de Colaborare NERA împreună cu Asociația DELIBLATIKA din Pančevo (Serbia) au monitorizat în luna decembrie 2018 stadiul realizării minihidrocentralei de pe pârâul Jaruga, care este amplasată în apropierea satului Kusić de pe teritoriul comunei Bela Crkva din Serbia.

În zonă a fost executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jaruga (un braţ secat al râului Nera), dar captarea efectivă a apei încă nu este executată. Din informaţiile deținute de GEC Nera și Asociația DELIBLATIKA, atât prin verificări făcute pe teren cât și din presa sârbă, pentru operațiunea de deschidere a canalului de deviere a apei se așteaptă aprobările legale de la autoritățile române, deoarece în zonă râul Nera este apă de frontieră.

„Pe o porţiune de 11 km, la graniţa dintre România şi Serbia, râul Nera face meandre care îl plasează, pe porțiuni, atât în totalitate pe teritoriul României cât şi în totalitate pe teritoriul Serbiei. Derivarea debitului din râul Nera pe pârâul Jaruga s-a făcut până în anii ’50 pe cale naturală, în amonte de localitatea Zlatița, pe teritoriul României, dar în acest loc scurgerea s-a colmatat“, explică Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.

Minihidrocentrala de la Kusić și canalul de deviere a apei au fost finalizate în urmă cu 2 ani, iar captarea apei din râul Nera urmează să se facă după obținerea aprobărilor legale de la autoritățile române. După deschiderea captării prin canalul de deviere va fi preluat circa jumătate din debitul mediu al râului Nera pe porțiunea de curs aferentă localităţilor Pârneaura, Zlatiţa și Câmpia, unde cursul râului Nera este exclusiv pe teritoriul României. Grupul Ecologic de Colaborare NERA consideră că în perioada debitelor minime ecosistemul râului Nera și locuitorii din aceste zone de pe teritoriul României vor fi sever afectați“, subliniază Doina Mărgineanu. 

În consecinţă, GEC NERA s-a adresat Administraţiei Apele Române – ABA Banat Timişoara, în calitate de autoritate în domeniu și parte a Comisiei mixte româno-sârbe a apelor de frontieră, căreia i-a solicitat un punct de vedere privind legalitatea captării din râul Nera a debitului pentru funcționarea minihidrocentralei de la Kusić în condițiile descrise de GEC NERA. Răspunsul Apelor Române va fi pus la dispoziția cetățenilor din localitățile care ar putea fi afectați de această captare, precizează ONG-ul de mediu.

Sursă foto: GEC NERA.