Nicolae Robu exclude digitalizarea conceptului de Timișoara Capitală Culturală Europeană. „Una este să vibrezi când ai pe scenă un artist şi cu totul altceva să îl vezi pe un ecran”

Părerea lui Nicolae Robu în ceea ce priveşte conceptul de Timişoara Capitală Culturală Europeană vine să-l contrazică pe colegul de partid, deputatul Marilen Pirtea. Dacă parlamentarul vorbea de curând despre desfăşurarea evenimentelor de anul viitor într-o manieră digitală, primarul Robu nici nu vrea să audă de aşa ceva. „Una este să vibrezi când ai pe scenă în faţa ta un mare artist şi cu totul altceva este să îl vezi pe ecran”, este de părere primarul Timişoarei.

„O asemenea propunere nu poate fi luată în considerare şi asta vă spun eu, care sunt calculatorist şi adeptul digitalizării. Trebuie să înţelegem spiritul şi ce înseamnă capitală culturală europeană. Noi nu o să venim să spunem că nu o să facem cum am promis când ne-aţi declarat pe noi câştigători, ci noi vom face variantă digitalizată. Nu putem, pentru că nu ne acceptă nimeni aşa ceva”, susţine Nicolae Robu.

CITEȘTE ȘI: Timișoara Capitală Culturală Digitală, propunerea lui Marilen Pirtea în condițiile actuale: „Ar fi o premieră de succes pentru comunitatea noastră și pentru România”

Trei variante posibile

Edilul spune că Timişoara nu a cerut nicio amânare a evenimentului, pentru că este în stare să exercite această calitate, de capitală europeană a culturii, de la 1 ianuarie 2021. Problema este a oraşelor care în 2020 au această calitate şi nu pot să facă nimic din ceea ce şi-au propus. Ca urmare a acestui fapt, la Comisia Europeană se iau în calcul trei variante.

„Prima ar fi să se decaleze totul cu o jumătate de an şi capitalele europene ale culturii din 2020 să-şi exercite mandatul de la 1 iunie până în 31 mai 2021. Iar noi, oraşele care ar trebui să fim de la 1 ianuarie capitale culturale ale culturii, să ne exercităm mandatul de la 1 iunie 2021. Aceasta este o variantă în discuţie”, susţine Nicolae Robu.

Altă variantă este să se decaleze totul cu un an. În anul 2020 nu s-a putut întâmpla ceea ce a fost planificat şi atunci oraşele care trebuiau să fie în 2020 capitale ale culturii să-şi exercite calitatea în anul 2021. Timişoara, care era prevăzută pentru anul 2021, urmează să exercite calitatea de capitală culturală în 2022 şi aşa mai departe.

O a treia variantă este mutarea unui oraş care optează pentru asta, dintre cele trei prevăzute să fie capitale culturale ale culturii în anul 2020, pentru 2023 pe locul vacantat de Marea Britanie, care s-a retras din Uniunea Europeană.

„Aceste trei variante sunt luate în analiză. Nu excludem nici să meargă lucrurile aşa cum au fost planificate iniţial şi noi să ne începem exerciţiul de Capitală Europeană a Culturii la 1 ianuarie 2021. Totul este posibil şi noi ne pregătim în continuare pentru asta, pentru că asta ne-am asumat”, a mai spus Robu.

Tehnologia nu poate înlocui niciodată live-ul

Tehnologia are un rol important, dar trebuie să îşi aibă locul şi să nu înlocuiască ceea ce trebuie păstrat live, este părerea edilului Timişoarei, care exclude varianta digitalizării.

„Vreau să vă spun că digitalizarea trebuie să fie prezentă în orice, dar noi vrem să ajungem şi să oferim spectacolele prevăzute în diferitele locaţii ale Timişoarei, spectacole complexe, mai aparte decât cele obişnuite, pe care le-am avut şi noi şi pe care le au şi alţii. A fi capitală europeană a culturii înseamnă să duci cultura la cât mai mulţi cetăţeni, să o duci acolo unde trăiesc ei. Este o abordare care prevede implicarea masivă a cetăţenilor în actul cultural.

A ne manifesta folosind mediul digital este un lucru la ordinea zilei acum, cu tot ce putem, dar nu ca înlocuitor al unor acte esenţiale de cultură care trebuie să se producă în contact direct, desigur organizat după regulile vremurilor, dar direct. Una este să te uiţi la un tablou de aproape şi cu totul altceva este să-l vezi prin cele mai avansate tehnologii digitalizate. Este o mare diferenţă. Una este să vibrezi când ai pe scenă în faţa ta un mare artist şi cu totul altceva este să îl vezi pe un ecran”, concluzionează Nicolae Robu.

Dar până la urmă, mingea este în terenul celor de la Comisia Europeană,şi ei vor decide ce o să se întâmple.