„Stăm rău, dar s-ar putea să fie și mai rău”, avertizează directorul Camerei de Comerț din Caraș-Severin

Economia județului Caraș-Severin, aflată în topul național până la începutul anilor ’90, continuă să se zbată într-o zonă gri, fără investitori și o perspectivă clară, din care cu greu se poate ieși. În opinia directorului Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin, Petru Buzzi, căderea este cauzată de nepăsare și de piedicile birocratice inventate și practicate de instituțiile statului român.

Iată ce spune directorul C.C.I.A. Caraș-Severin despre evoluția economică în anul precedent: „2019 a fost din nou un an fără succese deosebite pentru economia județului. Caraș-Severinul are un specific aparte care a determinat de-a lungul anilor regresul economiei locale, județul ajungând de la una din zonele cele mai dezvoltate ale țării, la cea în care economia este slab dezvoltată, iar contribuția acesteia în PIB este nesemnificativă. La toate acestea au contribuit distrugerea industriilor de bază – siderurgie, construcții de mașini, minerit, turism, lipsa apetitului pentru dezvoltare a administrațiilor locale, ocolirea județului de către investitori importanți din cauza războiului din fosta Iugoslavie și a mișcărilor muncitorești generate de căderea industriei după 1990”.

Potrivit datelor C.C.I.A., în anul 2018 în Caraș-Severin au depus bilanț un număr de 5.319 societăți comerciale. Dintre acestea, 1.033 au cifra de afaceri 0 (zero), 1.648, între 0 (zero) și 100.000 de lei, 1.500, între 100.000 și 500.000 de lei. Iar ca număr de angajați, doar o firmă are peste 5.000, fiind urmată de două firme cu 700 de angajați și alte două cu 400 de angajați. Cele mai multe afaceri sunt în domeniul comerțului și al serviciilor, care împreună însumează peste 2.700 de firme, mai bine de jumătate din cele care au depus bilanț. Urmează apoi firmele de transport (496 de entități). Construcții (442), restaurante, baruri, cafenele (325 de unități), exploatare forestieră și prelucrarea lemnului (226), industria prelucrătoare (149), turism (147), agricultură (144), industria alimentară, inclusiv băuturi și băuturi răcoritoare (138), exploatare și prelucrarea resurselor minerale (63), confecții (48) etc.

Concentrarea societăților comerciale pe localități urbane se prezintă astfel: Reșița (1.947 firme), Caransebeș (763), Oțelu Roșu (249), Bocșa (247), Oravița (204), Moldova Nouă (180), Băile Herculane (113) și Anina (89). În mediul rural, cele mai dezvoltate localități sunt: Buchin, Berzovia, Berzasca, Bozovici, Rusca Montană, Teregova și Văliug.