Sacrificiu suprem și pentru medicii pediatri aflați în prima linie. „Cred că am îmbătrânit cu 20 de ani”

Sute de mesaje vin în această perioadă din toate părțile pentru conștientizarea populației față de riscul la care se expune, dar câți cunosc frica și sacrificiul din spatele fiecărui medic?

„Sunt de gardă și în fiecare zi trăiesc cu nodul fricii în stomac. Nu doar pentru mine și familia mea, dar și pentru micuții mei pacienți”, sunt vorbele unui medic pediatru din Timișoara, care este pe baricade la fel ca ceilalți colegi. În ciuda riscului major la care acești oameni sunt zilnic expuși, jurământul lui Hippocrate este mai presus de toate pentru toți cei care au ales să-și dedice viața acestei meserii.

Cred că am îmbătrânit cu 20 de ani… 

„În acest moment preluăm tote cazurile de diareice infecțioase la copii, dar riscul este dublu pentru că cei mici vin însoțiți de părinți. Deci orice pacient poate fi infectat cu COVID 19. Lucrăm în ture, avem grupe de 5 medici, venim câte o săptămână, iar una avem pauză. Dar ne echipăm, dezechipăm și… cum vrea bunul Dumnezeu. Cred că am îmbătrânit cu 20 de ani. Nu credeam vreodată că pot să trăiesc astfel de sentimente”.

Chiar dacă mulți încă tratează cu superficialitate problema acestui virus, medicii de toate specialitățile avertizează și trag zilnic semnale de alarmă, povestind din proprie experiență teroarea acestei pandemii.

„În fiecare zi când ajung acasă mi se pare un dar ceresc și în același timp mă întristez că nu pot să îmi iau copiii în brațe, nu pot să îmi sărut soțul. Am nopți în care nu dorm cu gândul că nu știu dacă mai ajung acasă. Am bagajul în dulapul de la spital. Trebuie totuși să rămân puternică pentru cei care au nevoie de noi. Știu că Dumnezeu este alături de noi toți în această grea încercare!”, povestește cu frică și cu o mare tristețe medicul pediatru.