„Serile imaginare” de la Cărturești vorbesc despre eco-altruism

florin lobont, claudiu mesaros

La Cărturești a fost dezbătută tema altruismului integrat în ecologie. „Posibilitatea altruismului” de Thomas Nagel a fost discutată de conferențiarul universitar Florin Lobonț la întâlnirea „Serile imaginare”, moderată de profesorul Claudiu Mesaroș.

Altruismul ecologic a fost subiectul principal al discuțiilor de la Cărturărești. S-a pus problema regândirii rolului omului în natură. Principiul filozofic conturat de Thomas Nagel a fost punctul de plecare pentru dezbatere. „Nagel merge pe sensurile tari în conceptualizarea sa. În anii ‘80 ajunge să susțină doar afirmațiile slabe care ar spune că înflorirea întregii vieți, atât a celei umane cât și a celei non-umane are o valoare în sine. Nu mai merge pe o foarte strictă mișcare ce așează pe aceeași treaptă toate vietățile”, a explicat Florin Lobonț.

În contextul schimbărilor climatice, Florin Lobonț a descris conceptul de Deep-Ecology. „Ecologia cu bătaie lungă” implică interogarea profundă a individului și ajunge până schimbarea fundamentelor societății. Curentul se opune umanocentrismului, care înseamnă utilizarea resurselor în interesul omului, nu al echilibrului biologic.

Schimbările climatice sunt din ce în ce mai vizibile, dar problema își are rădăcini și în modul de gândire al oamenilor. Clasa de mijloc din România a fost dată ca exemplu. În perioada postcomunistă s-a pus accentul pe consum și protecția cetățeanului, motiv pentru care românii sunt reticenți în privința unui trai care să limiteze amprenta de carbon.

„Discursul eco este un discurs care promovează niște sacrificii. Este aceeași discuție pe care o întâlnim în discuțiile dintre țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate cu privire la mediu. Țările dezvoltate spun că este momentul pentru sacrificii pentru mediu în timp ce țările mai puțin dezvoltate spun că este vor să își dezvolte industria. Practic, o categorie socială care nu cu mult în urmă era obișnuită să recepteze un soi de cocoloșire din partea discursului public și politic este bombardată cu un mesaj de a-și restrânge pretențiile. Problema este că nu te aștepți ca aceeași categorie socială să primească mesaje contradictorii”, a comentat Claudiu Mesaroș.