Ideile fanteziste de renaștere a ceea ce a fost odată o perlă a turismului nu par să-și găsească prea curând o formă de concretizare. Mai mult decât atât, privatizarea din 2001, care ar fi trebuit să dezvolte stațiunea, s-a dovedi un eşec de proporţii, care nu poate fi uitat decât prin investiţii uriaşe şi într-un timp nu prea scurt.
„Bubele” stațiunii au fost puse din nou pe masa oficialilor județeni odată cu intenția reprezentanților Direcției Județene pentru Cultură de a prezenta beneficiile resimțite deja, spun aceștia, ale privatizării, dar mai ales pașii spre evoluție demarați până acum.
„Cel mai important beneficiu adus stațiunii în ultimii ani este faptul că cele mai multe dintre clădirile monument aflate în stare avansată de degradare, unele de nerecunoscut, transformate din bijuterii arhitecturale în ruine greu de restaurat, au devenit proprietatea oamenilor de afaceri preocupați și capabili de a le restaura și repune în circuitul turistic”, a explicat Traian Tătucu, consilier al Direcției Județene pentru Cultură.
Importanța indiscutabilă a clădirilor ruină, atracții turistice de seamă odinioară, nu poate fi contestată. Dacă sub stăpânirea lui Armaş cele mai multe dintre ele au ajuns pe punctul de a se prăbuşi, în ultima perioadă, când şi-au găsit investitori interesaţi de reabilitarea lor şi nu de amanetarea la cămătari sau gajarea la bănci, situaţia s-a schimbat mult în bine. Problema este că instituţiile statului nu ajută mai deloc la grăbirea reabilitării acestor bijuterii arhitecturale. Direcția Județeană pentru Cultură, spre exemplu, o prezentat situaţia unei singure clădiri care a beneficiat de finanţare de la stat. E vorba despre Vila Elisabeta, aflată în proces de restaurare, dar cum finanţarea a fost întreruptă şi lucrurile s-au sistat de vreo doi ani. Investiţiile private de la Cazino, Hotel Decebal, Apollo şi Traian vor schimba cu siguranţă imaginea centrului istoric, chiar dacă e nevoie de timp.
CITEȘTE ȘI: ȚEAPĂ LA TVR PENTRU VILA ELISABETA
Situația este considerată scandaloasă la nivelul conducerii Consiliului Județean. Vicepreședintele Ionesie Ghiorghioni este de părere că privatizarea staţiunii nu a fost eficientă şi a mustrat conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, deoarece patrimoniul de la Herculane ar fi trebuit să se bucure de o altă atenţie. În plus, Ghiorghioni a atacat din nou administraţia locală de pe Valea Cernei.
„Dezbatem o temă care ar trebui dezbătută la nivel mult mai înalt. Referitor la privatizare, eu consider că acest patrimoniu cultural al țării trebuia ținut aproape și trebuia prevăzută o strategie de restaurare a acestuia. Herculane ar trebui să fie un brand al turismului din Caraș-Severin, iar zbaterile noastre au fost continue, dar nu am găsit înțelegere din partea autorităților locale”, a explicat Ionesie Ghiorghioni, care a cerut reprezentanților culturii cărășene o listă a solicitărilor făcute până acum pentru obținerea de fonduri care să ajute la reabilitarea clădirilor istorice, fiind evident că mediul privat trebuie sprijinit în acest demers şi de autorităţile statului. Nimeni nu a putut oferi un răspuns clar, dacă renaşterea staţiunii e mit, aşa cum crede Ghiorighioni, sau realitate, aşa cum susţin reprezentanţii Direcţiei de Cultură.
CITEȘTE ȘI: CLĂDIRILE ÎN PARAGINĂ DIN HERCULANE, CONFISCATE DE STAT