Persoanele vaccinate transmit virusul mai mult decât cele nevaccinate?

Sunt tot felul de discuții și de controverse lansate în spațiul public legate până și de felul în care circulă virusul. Persoane fără studii temeinice în acest domeniu se lansează în afirmații pe care medicii le demontează cu explicații logice. În timp ce unii (politicieni, chiar medici sau ziariști) au făcut apologia conspirației, statul a privit nepăsător de pe margine. Ne întrebăm de ce e hrănită continuu ideea că totul e fabricat? În numele cărei libertăți ai dreptul să pui la îndoială și să răspândești idei antivaccin, anti-COVID, pro conspirație mondială?

Medicul cardiolog Vasi Rădulescu, destul de vocal în mediul online, se întreabă: „Cum să transmită virusul mai mult vaccinații decât cei fără vaccin din moment ce vaccinații fac mai rar boala, fac simptome mai ușoare, se negativează mult mai repede în teste? Cum? Intră virusul în corp la un om vaccinat, anticorpii acționează rapid, virusul este anihilat. Logic că nu are timp de replicare, adică de înmulțire, că el, virusul, asta vrea, o gazdă primitoare și călduță în care să facă pui… Cum la vaccinați există apărare bună, nu mai apar acești mulți pui care să fie expulzați prin aer în procesul respirator (a se citi încărcătură virală). Și perioada în care vaccinații pot da virusul mai departe e scăzută la doar câte zile, datorită procesului imun.

Boosterul e cu atât mai util la cele minimum 6 luni de la rapel. Apărarea va fi atât de bună încât toate variabilele discutate scad. Cu cât avem mai multe persoane vaccinate, cu atât scade replicarea virală, deci și riscul de apariție a unor tulpini noi”, notează cardiologul.

leader board 728 x 90 px

Un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu, cunoscut în mediul online, dar și din emisiuni televizate, explică ce se întâmplă în corpul nostru în lipsa oxigenului. „Oxigenul pe care îl respirăm e veriga obligatorie în toate procesele noastre metabolice. Suntem creaturi «aerobe». Tot ce mâncăm. Tot ce bem. Tot ce consumăm, ca să poată fi convertit în energie, trece printr-un ciclu care conține oxigen. În absența lui, deja după 2 – 3 minute vor fi celule care mor, iar după 5 – 7 minute procesul de moarte al organismului poate deveni ireversibil. Nu degeaba spunem despre unele lucruri că «avem nevoie de ele ca de aer».

În COVID, mai bine de o treime din plămân dispare din funcție înainte să scadă saturația în oxigen. Lucrurile se complică atunci când pierzi peste 50%, o jumătate din capacitatea pulmonară. Medicii ajung să-ți pună mască, în flux crescut de oxigen pur, ca să-i dea restului o șansă. Dar apoi lucrurile progresează și presiunea la care trebuie să livreze oxigenul trebuie să crească, pentru că alveolele se închid, trebuie deschise. Sunt ude, prăbușite, cu greu mai pot fi destinse. La 70% afectare a plămânului, fiecare respirație e împotriva unei pietre de moară, masca împinge aer ca un buldozer în cutia toracică, expirația e agonie. Abia s-a terminat, că alt val de oxigen e împins mecanic în piept. La 85% afectare a plămânului, nu mai ai plămân. Lipsa oxigenului deja va fi afectat creier, inimă, ficat, rinichi.

Noi nu realizăm, dar suntem fragili. Legați, prin plămân, de planeta asta albastră care ne rabdă. De la primul țipăt, prin toate cuvintele pe care le vom fi spus vreodată, toate cântecele, toate sudalmele, toate vorbele pe care le-am șoptit, ne folosim plămânii.  Dăm prima suflare, dar ne dăm ultima suflare. E doar un mit că ultima oară răsufli. În fapt acea ultimă excursie a plămânului presupune o ultimă gură de aer care nu mai ajunge nicăieri. Dar ultima expirație e viața care iese din om și nu se mai întoarce. Astfel ne întoarcem în neființa din care am venit. Și tot ce-a fost frumos, tot ce-a fost splendid, tot ce-a însemnat muzica armoniei într-un corp de om se duce, tot ce a fost el redus la o amintire. Nu e păcat să iei în van, atât de ușor și arogant, lucruri atât de complicate, legături atât de puternice, dar în același timp fragile, și să-ți irosești existența doar cât să dovedești că adevărul e unul, dar altul de al tău, și tu, nevrednică făptură, n-ai să rămâi acolo să afli c-ai greșit?”