Merge greu cu noul PUG al Timișoarei. Arhitectul-șef: „Documentațiile de urbanism care s-au făcut au avut ca inițiatori investitorii privați și au urmărit interesul privat în mod exclusiv”

timisoara de sus

Autoritățile locale își propun să coreleze noul Plan Urbanistic General al Timișoarei cu planurile similare ale localităților din zona periurbană. În prezent, absența unor planuri care să reglementeze zona, inclusiv cu funcționalitățile necesare pentru locuitorii din comunele învecinate ale municipiului, face ca orașul să se aglomereze excesiv, mai cu seamă dimineața și seara, de cei care locuiesc în afara Timișoarei.

Dezvoltarea Timișoarei încă are loc în baza PUG-ului aprobat la începutul anilor 2000, deși un document similar a fost elaborat încă din 2014. Nici până astăzi nu a fost și aprobat. Chiar și acesta are nevoie de actualizări. În plus, lipsesc câteva avize; fără ele planul nu poate intra în vigoare: de la Ministerul Dezvoltării, OCPI și CJ Timiș.

Numit în urmă cu patru luni în funcție, noul arhitect-șef al Timișoarei declară că au existat interese în spatele întârzierilor repetate care au dus la această situație.

leader board 728 x 90 px

„E o situație foarte ciudată. Cred că a fost și un concurs de împrejurări, dar mai ales de interese, din punctul meu de vedere. Acest PUG este la nivelul anului 2014, cam atunci el era aproape finalizat. El are niște prevederi care trebuie să fie actualizate, asta e una din sarcinile pe care aș vrea să le îndeplinesc. Ce s-a întâmplat de la momentul la care PUG-ul ăsta a fost adus în forma lui actuală? Ultimii 5, 6 ani. Al doilea lucru: lipsesc avizele OCPI, Ministerul Lucrărilor Publice și CJT. Au fost depuse documentații și s-a primit răspuns cu ceea ce ar trebui modificat sau actualizat. Pentru obținerea celor 3 avize avem deja discuții inclusiv cu elaboratorul PUG-ului. Însă ceea ce mă intrigă cel mai tare e faptul că de atunci și până acum documentația nu a fost finalizată. Nu știu de ce s-a amânat atât de mult, de ce contractul a fost suspendat, însă din punctul meu de vedere, azi, singura opțiune corectă pe care o avem este să revizuim ce mai avem la documentația actuală, să obținem cele 3 avize care lipsesc, să avem o corelație cu documentațiile de urbanism din periurban care sunt în elaborare acum și să încercăm, să sperăm anul acesta, dacă nu cel târziu la începutul anului viitor, să avem un PUG în vigoare.”, a declarat Gabriel Almăjan, arhitectul-șef al Timișoarei.

PUG-ul vechi, din 2002, dar care încă stă în picioare, este unul depășit, admite arhitectul-șef.

„Documentațiile de urbanism care s-au făcut, PUZ-uri, PUD-uri, de atunci și până acum au fost documentații care au avut ca inițiatori investitorii privați și au urmărit interesul privat în mod exclusiv, fără a avea prea multă aplecare asupra interesului public, asupra spațiului public, a unor politici vizavi de calitatea vieții. Au rezultat reglementări tehnice pe unele amplasamente care au produs multiple disfuncționalități și au prejudiciat atât proprietăți din zonă, cât și viața oamenilor în toate aspectele ei. Încă sunt documentații de tip PUZ care vin din urmă cu niște reglementări care se bucură de prezumția de legalitate, pentru că sunt HCL-uri adoptate, nu putem să spunem decât din punct de vedere a unor norme de urbanism că acea documentație nu ar trebui adoptată.  Dar nu ar fi trebuit să existe aceste HCL-uri și eu cred că și acesta a fost un motiv pentru care s-a amânat foarte mult acest PUG. Pentru că a permis PUG-ul vechi să se reglementeze local și pe anumite interese strict legate de respectiva investiție niște lucruri. Or dacă am fi avut o sită mai bună prin care să filtrăm mai bine, ar fi fost mai greu să se adopte aceste HCL-uri.”, a explicat Gabriel Almăjan.

Corelare cu periurbanul, pentru ca localitățile din jurul Timișoarei să nu mai fie folosite doar pe post de dormitor

Majoritatea comunelor din jurul Timișoarei sunt în proces de elaborare a PUG-urilor, însă în etape diferite. Dumbrăvița, Sânandrei, Giarmata și Ghiroda sunt cele mai avansate și au gradul cel mai mare de detaliere cu care Timișoara s-ar putea corela bine, spune arhitectul-șef.

„Peste tot s-a amânat elaborarea PUG-urilor și dacă vă uitați pe tot ce a însemnat PUG în România, pe localități, stăm foarte prost cu aceste documentații pentru că ele nu au fost niciodată «dorite». A avea un sistem clar urbanistic înseamnă că nu poți să jonglezi, asta nu se dorește. E la fel de frustrant pentru un arhitect să nu aibă niște reguli clare pentru că nu știi cum vei gestiona… Ce ne interesează foarte tare e ca prevederile pe termen lung care sunt atât în documentațiile noastre, cât și a celor din periurban, să fie corelate, coordonate și armonizate. Vă dau câteva exemple: politica noastră a culoarelor verzi-albastre și legătura cu Pădurea Verde ar trebui corelată cu politica Dumbrăviței vizavi de toată zona de lizieră de lângă Pădurea Verde. Politica de mobilitate între Timișoara Dumbrăvița, Timișoara-Moșnița, Timișoara-Ghiroda, deci tot ce înseamnă piste velo și investiții ar trebui corelate. Adică să avem aceleași obiective cât de cât prevăzută în acea listă de investiții aferentă PUG-ului. Centura Timișoarei, la fel cum toate legăturile cu centura – astea trebuie să existe în toate documentațiile și drumurile principale de acces care fac legătura și cu aceste comune: Calea Lipovei, Buiașului, Aradului.”, a declarat Almăjan.

Nu în ultimul rând, importantă este coordonarea la nivel de prevederi funcționale pentru ca localitățile din periurban să nu mai fie doar „comune-dormitor”, ci să ofere toate funcțiunile publice precum spitale, școli, care acum sunt deservite de Timișoara.

„Nu au infrastructura Timișoarei, de aceea lumea încarcă căile de acces dimineața și seara pentru că vine în oraș să muncească și pleacă să doarmă înspre comune. Foarte mulți locuitori ai acestor comune lucrează și folosesc serviciile publice din oraș, iar aceste comune nu au servicii suficiente pentru câți locuitori au. Nu veți vedea un spital de mari dimensiuni în Ghiroda, Dumbrăvița sau licee de renume. Și cel puțin pe anumite sisteme precum zone de agrement, pentru sănătate, aceste comune ar trebui să aibă o dezvoltare echilibrată și să le includă. Altfel, oamenii vor călători în permanență între periurban și centrul orașului, blocând practic orașul. Ori infrastructura de mobilitate a orașului a fost proiectată și cât de cât modificată, dar ea deja nu mai face față.”, a completat Almăjan.

CITEȘTE ȘI: Timișoara ar putea avea un nou Plan Urbanistic General în câteva luni. De ce ar putea fi unul… învechit?