Mărturii din Italia, țara cu locuitorii aflați în izolare de două luni și jumătate: „Este o situație crucială, suntem ca niște zombie”

Italia a fost grav afectată de pandemia de coronavirus, cu un număr de cazuri care depășește 135.000, dintre care peste 17.000 fac parte din bilanțul negru al deceselor. Oamenii aflați în „țara roșie” au trăit și trăiesc clipe de coșmar. Și nu numai din cauza îngrădirii bruște a drepturilor și a libertăților, ci și din cauza emoțiilor negative induse de aceste cifre înspăimântătoare. Marinela Ionașcu, o româncă stabilită în Italia de 16 ani și a cărei familie se află în Reșița, a povestit pentru Express de Banat care este situația actuală, cum fac față medicii, cum a fost afectată economia și cât de vigilente sunt autoritățile.

Primele focare au fost depistate în Lombardia și Veneto, concomitent, la sfârșitul lunii februarie, iar de atunci virusul s-a extins cu o repeziciune greu de imaginat. Au fost închise mai multe comune, iar românii care munceau în Italia au fugit spre țara-mamă cât au putut de repede când au auzit cuvântul „carantinare”. Mulți au fost speriați, mulți au vrut fie aproape de familie din cauza faptului că nu se știa cât durează pandemia, alții nu au mai avut unde să locuiască sau, pur și simplu, se aflau în vacanță. Primul caz oficial a fost confirmat în 21 februarie. Marinela Ionașcu spune că situația a fost inițial subestimată, cum de altfel s-a întâmplat și încă se mai întâmplă, pe alocuri, în România.

„Inițial, și aici a fost subestimată situația până când s-a văzut că lucrurile au început să degenereze. În 21 februarie a fost confirmat primul caz oficial de COVID-19, după care au izolat complet 11 comune. Atunci a început de fapt alarma. Între timp, în celelalte zone limitrofe din care fac și eu parte, s-au luat măsuri de protecție, s-a închis tot: magazine, restaurante, baruri și practic din 21 februarie suntem izolați. Astăzi am fost la serviciu. Săptămâna aceasta am fost trei zile. Imediat se împlinesc trei luni, iar eu am parte de suport psihologic oferit de un specialist. Eu merg fac cumpărăturile o dată la 10 zile. Nu ies din casă decât atunci când mă duc la lucru pentru că nu pot fac telemuncă. Este tot mai greu pentru oameni reziste. Este o presiune psihologică foarte mare. Aici practic am devenit niște zombie, pentru că de atât de multă vreme durează situația asta, că practic nici nu ne mai identificăm ca oameni. Suntem niște roboți. Printre altele a murit și mătușa soțului meu, după ce săptămâna trecută a murit vărul. Nu am avut voie nici mergem la slujbă deoarece locuiește în altă comună, iar deplasarea este interzisă indiferent de motiv. Vărul și mătușa au fost internați acum două săptămâni. Verișoara soțului meu este încă sub tratament.”, a povestit Marinela Ionașcu. 

Poate cei mai afectați sunt copiii pentru că nu au voie părăsească domiciliul și nu toată lumea se poate bucura de o casă cu grădină. Cât despre adulți, există multe cazuri în care teroarea le dă târcoale în fiecare zi, astfel că a crescut și numărul cazurilor de depresie, o boală neglijată de cele mai multe ori România.

„Eu tratez cu normalitate situația, în schimb toate colegele mele, cunoștințele mele sunt terorizate și trăiesc cu teroarea asta din 21 februarie. Nu mai ies din casă. Multe nici nu au mai venit la lucru. Noi am încercat ținem fabrica deschisă, cu maxime măsuri de siguranță, dar nu prea mai avem personal. Situația cea mai tristă, din punctul meu de vedere, este cea a copiilor care sunt de trei luni închiși în casă. Măcar părinții se mai pot duce pe rând o dată la cumpărături, dar copiii nu au această posibilitate. Un adult altfel conștientizează, altfel acceptă, dar pentru un copil, a-i fi negate niște drepturi atât de naturale dintr-o dată șochează și nu poate rămâne indiferent din punct de vedere emoțional. Cazurile de depresie sunt tot mai dese în rândul comunității. E greu te concentrezi pentru că nu știi ce îți poate rezerva ziua de mâine., a mai spus Marinela.

România nu testează suficient de rapid

Pe cât de avansat este sistemul de sănătate, pe atât de gravă e situația din Italia, spune românca. Numărul cazurilor a crescut exponențial de la o zi la alta și indiferent de măsurile de precauție luate, sistemul a clacat. Au fost confirmate zeci de cazuri de decese în rândul personalului medical, pentru că, deși există protocoale de echipare și dezechipare, o mică neatenție crește riscul de contaminare. Sistemul de sănătate din România este codaș în Europa din multe puncte de vedere, iar medicii au repetat în nenumărate rânduri că nu au la dispoziție nici măcar măști de protecție. Lucrurile s-au mai echilibrat, dar nu în totalitate, iar în ceea ce privește capacitatea de testare, aceasta este mai mică decât în alte țări din Occident.

„Când a început toată nebunia asta, mama mea și fratele meu, care locuiesc în Reșița, mă sunau insistent mă întorc în România, dar eu nu înțelegeam de ce să ceară acest lucru? Locuiesc într-o zonă cu sistemul sanitar cel mai avansat din Europa și pe cât de avansat este, pe atât de gravă este situația pentru că a colapsat. Nu a putut face față. Eu cunosc bine realitatea spitalelor din România și nu m-aș fi gândit niciodată risc. În primul rând, aici trăiesc, aici muncesc, dar recunosc că familia mea a insistat să mă întorc. Eu sunt convinsă că nu aveți un număr suficient teste pe care să le faceți. Sunt lente rezultatele în România. În mod normal, un rezultat al unui test durează 30 de minute. În schimb, în România, am văzut că «durează» de la una la 9 zile. Când cineva spune că situația din România nu este ca cea din Italia este relativ spus pentru că nu se face un control riguros. Probabil nu au nici mijloacele necesare. Cu toate măsurile de siguranță pe care le-au luat spitalele din Italia și personalul, de la medici până la infirmieri, rata mortalității este foarte mare. Cu toate măștile, vizierele și îmbrăcămintea pe care o aveau s-au infectat oricum. Acum avem un număr de aproximativ 90 de cadre medicale decedate, doar la noi în zonă. Aici sunt controale riguroase. Nu au voie nici măcar două persoane meargă la cumpărături. Cozile sunt foarte lungi, dar se respectă distanța socială. Se dau amenzi usturătoare și aici nu ai cum fugi de neplata unei amenzi. Se respectă în proporție foarte mare regulile impuse. Masca și mănușile sunt obligatorii. La fabrica în care lucrez eu s-a făcut o dezinfectare specializată și avem și dispozitive cu dezinfectant în orice colț al fabricii. Non-stop trebuie să ne dezinfectăm.”, a povestit Marinela.

Lombardia, motorul financiar al Italiei

Pandemia de coronavirus a întors planeta cu susul în jos și din punct de vedere economic. O mare parte din PIB-ul Italiei este produs în regiunea Lombardia, iar acum autoritățile caută variante prin care să pună sistemul economic pe picioare. Nu există un plan concret, dar se fac pași în acest sens. Până una alta, statul italian a promis că îi sprijină pe antreprenori și pe cei care au nevoie de suport financiar.

„Sunt în dificultate activitățile comerciale și profesionale. Nu mai este producție, banii aproape s-au terminat. Nu știu dacă au ajuns în conturile curente banii pe care i-a alocat statul pentru că, până la urmă, birocrația este peste tot. Inclusiv în Italia. În teorie statul a alocat patru miliarde de euro pentru a-i ajuta pe antreprenorii nevoiți să suspende activitatea firmelor în această perioadă, dar și pe cetățenii care au nevoie de suport financiar. Lombardia este motorul productiv al Italiei. Are un PIB imens, este o economie puternică și a fost oprită total. Acum vor pună la punct niște planuri de redeschidere treptată a unor sectoare, nu a tuturor și cu mari măsuri de siguranță pentru că în ultimele două zile se vede o ușoară scădere a cazurilor noi, dar decesele continuă să fie multe. Pompele funebre nu mai fac față. Este o situație crucială, este o stare de război reală aici.”, a spus românca.

Luptăm și cu… scepticismul

Scepticismul încă ghidează mințile unor oameni care refuză și acum creadă că nu este de glumit cu această situație. În România se dau amenzi pe bandă rulantă din cauza nerespectării regulilor de prevenție impuse de autorități, dar situația nu este izolată. Există și alte țări care tratează problema cu superficialitate. O mare greșeală, spune Marinela, care atrage atenția că panica este diferită de precauție. A conștientiza gravitatea unei situații nu înseamnă a intra în panică, ci a-ți lua toate măsurile necesare pentru a micșora riscul de contaminare. 

„Sunt șocată de multe ori când citesc comentariile oamenilor care încă nu cred că situația este reală. Li se pare că se exagerează. Chiar persoane pe care le stimez din Reșița subestimează situația din Italia, dar eu, care trăiesc în miezul situației de la început, vă pot confirma că este totul cât se poate de real. Este tragic, aș spune. La mine în oraș, de la bun început, a fost instalat un spital de câmp. Este cel mai mare și aici au venit 60 de medici din Cuba pentru că nu se mai putea face față. Cadrele medicale care au decedat nu pot fi încadrate la bătrâni, deci, cu siguranță, cine vede că numai bătrânii mor se înșală. Nu numai bătrânii mor. Oricine se poate infecta și depinde de corpul fiecăruia cum reacționează. Cea mai bună prevenție este izolarea. De făcut cumpărături cât mai rar, o dată la 10 zile. Este singura soluție pe care o avem pentru a ne proteja.”, a mai spus Marinela Ionașcu.

Încă există speranță! Italia face pași mici spre faza cu numărul doi. Asta presupune că, dacă în următoarele zile numărul celor confirmați pozitiv va scădea, se ia în calcul deschiderea treptată a anumitor activități de producție, industriale, comerciale, dar cu maxime măsuri de siguranță. Masca și mănușile vor fi obligatorii în cazul cetățenilor și vor fi interzise, în continuare, vizitele. Faza trei este numită acea fază în care vor mai exista cazuri de coronavirus, dar controlate și abia atunci se va putea vorbi despre relaxarea restricțiilor individuale. Nimic nu este cert, deoarece niciun specialist nu poate nota în calendar data în care coșmarul se va încheia.