Istoria imnului municipiului Caransebeș

Caransebeșul este printre puținele municipii din țară care are adoptat, pe lângă stemă și drapel reprezentativ al orașului, și un imn.

Potrivit col (r) Liviu Groza, imnul orașului este compus de Antoniu Seqvens pe versurile învățătorului Gheorghe Bălteanu, originar din Topleț. Învățătorul repartizat la Jdioara a fost delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și scrie o poezie impresionat de unitatea națională. Viață poeziei prin muzică i-a dat profesorul Antoniu Seqvens care a pus pe note această poezie. După zeci de ani, Consiliul Local al municipiului Caransebeș adoptă în 2003 hotărârea prin care această poezie pe note să fie declarată ca Imn al Caransebeșului.

Pentru prima dată în 2003 s-a cântat în Aula 1 Decembrie 1918 acest imn de către corul Eclesia al Facultății de Teologie din Timișoara, condus de către prof. univ. dr. Nicolae Beleanu, care a fost și directorul Seminarului Teologic din Caransebeș”, ne-a precizat istoricul Liviu Groza.

„O, ziuă sfântă, o, ziuă mare/ De veacuri aşteptată,/ Fii binecuvântată!/ Pământul doinei noastre: Ardealul şi Banatul,/ Crişana, Maramureş, Moldova minunată/ De atâtea ori trunchiată,/ Vin astăzi să se-nchine puterilor divine,/ Strigând, strigând, strigând: Mărire Ţie, Mărită Românie, Unită pe vecie!”

Caransebeşul a avut sigiliu propriu din cele mai vechi timpuri, pentru că într-un atestat din 1457 se face referire la acesta. Cel mai vechi sigiliu cunoscut este din anul 1503 şi avea imprimată inscripţia „Sigil Civitas Caransebesiensis 1503”. Actualele însemne heraldice ale municipiului au fost elaborate în anul 1999.

Capitală de district timp de aproape cinci secole, Caransebeşul este cunoscut ca un bastion de apărare al Creştinătăţii împotriva invaziei păgâne.

Drapelul municipiului Caransebeş se prezintă în două culori – alb şi albastru – în fapt, culorile fostului Regiment de Graniţă, a mai specificat colonelul Liviu Groza.