Groapa modernă de gunoi de la Ghizela, aproape plină. Autoritățile iau măsuri din cauză că timișenii sunt în urmă grav cu reciclarea

deponeu

Autoritățile județene vor demara în toamnă procedurile pentru extinderea deponeului de la Ghizela. Capacitățile actuale ale depozitului de deșeuri sunt utilizate aproape total, iar estimările inițiale cu privire la cantitatea de gunoi produsă de timișeni nu mai corespunde cu realitatea. 

În instalațiile de pe amplasamentul de la Ghizela ajung toate deşeurile reciclabile colectate separat din judeţ, cu excepţia celor din Zona 1 Timişoara, care sunt sortate în staţia Retim. Depozitul a fost proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc, din care prima celulă are o capacitate de circa 623.000 mc.

Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani, din care prima celulă – 5 ani. În cadrul depozitului au fost construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

leader board 728 x 90 px

deponeu 2

„În privința celulelor de la deponeul Ghizela care sunt deschise acum, planul inițial a fost ca toate celulele să fie pline în 6-7 ani, au trecut aproximativ 3 ani de când s-au deschis. Mai avem pe hârtie 4 ani, dar având în vedere că avem o cantitate mai mare de gunoi care ajunge la deponeu decât s-a estimat inițial, eu zic că mai avem 2 ani și jumătate poate 3 pentru a umple celula. De aceea, în toamnă vom începe demersurile pentru deschiderea celulei 3.2. Inițial, când s-au deschis celelalte două celule, toată procedura a durat 9 luni, dar era în parteneriat cu Retim. Acum s-ar putea să dureze mai mult, însă nu cred că vom avea riscuri să nu avem celulele deschise când vor fi pline cele existente. Mai mult, sper ca după implementarea celor patru fracții, adică să avem inclusiv fracția maro – organic, care va putea fi trecut printr-un proces de refolosire – din deșeul organic se va putea genera pământ sau biogaz – când vom retehnologiza acolo nu se va mai depune așa mult deșeu pe groapă, pentru că targeturile ne arată că în 2035 trebuie să fim la 10% deșeuri îngropate.”, a declarat Cristian Moș, vicepreședintele CJ Timiș.

CITEȘTE ȘI: Planul județean de gestionare a deșeurilor, minunat pe hârtie, provocator de pus în aplicare. „Suntem într-o zonă de pădure în flăcări”

Potrivit vicepreședintelui CJT, în prezent Timișul stă prost la acest target pe care îl are de îndeplinit, acum 90% din deșeuri fiind îngropate. „Chiar dacă vorbim de reciclare, cantitatea mare de reciclare nu e pe plastic, hârtie sau metal, ce vedem inclusiv în pubele este biodegradabil, adică tot ce aruncăm în pubela neagră. Singurul lucru ce se va mai depune va fi acel deșeu menajer, spre exemplu, pamperșii, care nu sunt biodegradabili.”, a explicat Moș.

deponeu 1

Problema sortării deșeurilor, mai spune Moș, este prezentă atât la utilizator, cât și la stațiile de transfer sau cele de sortare din județ. La cele din urmă, parte din rezolvare ar trebui să vină și prin retehnologizarea sistemului, program prevăzut în planul județean de gestionare al deșeurilor ce urmează să fie aprobat de consilierii județeni în ședința de marți.

CITEȘTE ȘI: Zeci de nereguli depistate la firma care operează Stația de Transfer din Timișoara și alte centre de colectare a deșeurilor din județ

„Vom face un studiu între planul județean de gestionare a deșeurilor și ce e acum în piață, vom face un caiet de sarcini pentru licitația în urma căreia alegem o firmă care să verifice unde și ce trebuie retehnologizat. Țintele pe care dorim să le atingem sunt cele care abia s-au introdus pe partea de reciclare. Cele care se pot atinge ușor sunt legate de colectarea selectivă. Să vedem ce putem recicla real.”, a mai declarat Cristian Moș.

În prezent, niciuna dintre ținte nu este atinsă în Timiș. Vorbim de un procent de 22,5% pentru plastic pe care județul nu l-a atins și care până în 2025 urcă la 50%, iar în 2030 – la 55%. Apoi ar fi ținta de 60% pentru hârtie/carton – nici aceasta nu este atinsă, iar în 2025 ar trebui să ajungă la 75%, respectiv 85% până în 2030; sticlă – 60% acum (nu e atinsă ținta).

În privința deponeului de la Ghizela, terenul pe care s-au construit instalaţiile de gestionare a deşeurilor, cu o suprafaţă de aproape 60 de hectare, este amplasat în intravilanul extins al localităţii Şanoviţa, în proprietatea comunei Ghizela. Cea mai apropiată aşezare umană este localitatea Şanoviţa, la 1,5 km de amplasament.

CITEȘTE ȘI: Vicepreședinte CJ Timiș, despre reciclarea deșeurilor: „Procentul este infim. Suntem departe de a atinge orice indicatori impuși la nivel național sau european”