Funicularul rămâne o ruină! Temerile din Consiliul Local blochează unul dintre cele mai inedite proiecte ale Reșiței

Proiectul prin care funicularul din Reșița putea fi transformat într-un mega punct de atracție pentru iubitorii de adrenalină rămâne la stadiul de dorință. Amploarea planului și reticența consilierilor locali au blocat depunerea proiectului care avea ca termen luna februarie a acestui an.

Primarul Nelu Popa n-a reușit să îi convingă pe colegii lui din Consiliul Local să fie de acord cu ideile sale privind punerea în valoare a funicularului din Reșița. În vara anului trecut, echipa din Primărie a identificat o axă de finanțare prin care se puteau obține până la 5 milioane de euro pentru ca funicularul să devină un punct de atracție cu promenadă, bungee jumping, tiroliană și restaurante. Actele ar fi trebuit depuse până în luna februarie a acestui an, însă… n-a fost să fie. Asta pentru că același proiect presupunea ca Reșița să pună mâna pe un alt „cartof fierbinte” al orașului: halda de zgură de pe Valea Țerovei. Atât aleșii locali de stânga, cât și cei de dreapta s-au arătat reticenți.

CITEȘTE ȘI: Bungee jumping, tiroliană și promenadă pe funicular! 5 milioane de euro pentru un proiect „inovativ, îndrăzneț, creativ”!

„Nu l-am depus pe UIA (n.r. o inițiativă a Uniunii Europene – Urban Innovative Actions) pentru că n-am reușit să determin colegii mei să accepte să luăm halda de zgură. Acolo era o chestiune mai complexă: funicular, halda de zgură și nu am reușit să-i conving să ia halda de zgură. Există temeri. E un cartof fierbinte halda de zgură de 10 milioane de tone și nu și-o asumă oricine cu ușurință și atunci vom încerca să mergem pe altă axă. Noi chiar luni avem o discuție cu Oana Stănescu (n.r. reșițeancă, arhitectă de top la New York) pe ce au făcut până acum și în 22 martie ne va da materialul final pe funicular și atunci vom vedea cum vom merge mai departe cu finanțarea, de unde vom găsi surse de finanțare”, a explicat Nelu Popa.

Primarul Reșiței a mai vorbit de multe ori despre halda de zgură, care nu strică doar aspectul orașului, ci blochează și eventualele investiții. Principala metodă de a scăpa de „monstrul cenușiu” este ecologizarea zonei. „Eu sper să găsim o soluție pentru că am analizat situații de același gen în Belgia, Franța… Pentru Dumnezeu, sunt fabrici de oțel în toată lumea asta și toți au avut problemele astea și le-au rezolvat! Ați văzut, la Timișoara nu era o haldă de zgură, era o haldă de gunoi, dar au venit, au pus pământ pe ea, au pus iarbă și la ora asta, când te duci spre Timișoara, nu mai sunt probleme să vezi milioane de pungi”.

Din păcate, cei care spun că zgura de acolo ar putea fi valorificată se înșală. În primul rând, pentru că nu mai poate fi vorba de calitate a materialului pe care l-am putea vinde, iar în al doilea rând, mastodonții cu care ar trebui transportată zgura de acolo nu au pe unde să circule. „Ideea este că poți să folosești o parte din zgură, acum ce a rămas acolo e mai mult șlam, un fel de nisip care nu are nicio valoare din punctul ăsta de vedere al fundațiilor de străzi sau de șosele. Dacă s-ar trece o autostradă în imediata apropiere sau un drum expres, ai putea să te gândești să o valorifici sau să valorifici o parte din ea, dar nu cred că în viitorii 20-30 de ani vom avea bucuria să avem autostrăzi în jurul haldei de zgură”, a mai spus primarul Popa.

• Tweet
• Pin It