Factura-fantomă care face să dispară 7 milioane de lei din conturile Consiliul Județean Caraș-Severin

În dosarul de insolvență al SC Aeroportul Caransebeș SA a apărut, la finele lui 2016, o „factură-fantomă” (emisă de revelionul 2012-2013!) de către o altă firmă în insolvență, SC Excav Prod SRL, în valoare de 7.358.176,73 de lei. Judecătorul sindic de la Tribunalul Caraș-Severin a admis factura, deși ea nu a fost declarată la deschiderea procedurii de insolvență (BPI 20596/19.11.2014) și pe 26 iunie 2017 a decis că forul județean e bun de plată!

Pe 31 decembrie 2012, SC Excav Prod SRL ar fi emis factura seria EXC numărul 00001 către SC Aeroportul SA în care se factura, conform situațiilor de lucrări, două lucrări în valoare de 2.506.449,94 și 3.427.815,25 de lei noi, plus TVA, cumulând totalul de 7.358.176,73 de lei, cu tot cu TVA!

Factura buclucașă ne-a trezit din start diverse semne de întrebare, din mai multe puncte de vedere.

Prima neînțelegere a fost legată de numărul facturii. Lăsând la o parte că a fost scrisă cu doar câteva ore înainte de Revelion, factura poartă numărul „0001”, adică ar fi prima emisă de către Excav Prod, ceea ce e ciudat, recunosc! Am sunat la firmă, dar secretara ne-a explicat că „nu e nimeni aici, dar vă dau numărul lu șefu’, domnul Marius”. Șefu’ ne-a spus, însă, că „ați sunat pe cine nu trebuie, nu mă pricep la contabilitate! Dar am să mă interesez și o să vă sun înapoi”. Atunci am încercat să-l contactăm pe șeful șefilor, Axente Obrejan, care, însă, nu a răspuns.

Ulterior, în anul 2014 societatea Excav Prod a intrat în insolvență, fiind numită societatea Darada Insolv IPURL ca administrator apoi, după schimbarea completului, judecătorul de dosar declarând că se abține, a fost numit ca administrator CII Mircea Boboșa. Așa cum este procedura, societatea de insolvență face un tabel al creanțelor, o inventariere a patrimoniului și a facturilor încă neîncasate, care se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență, în cazul nostru BPI 20.596/19 noi 2014.

A doua dilemă pe care o avem este cum se poate întâmpla ca o factură emisă în 2012 să nu apară în Raportul lichidatorului cu privire la intrarea în insolvență, raport publicat, așa cum spuneam, în BPI!

Cu toate că nu apare niciunde raportată această factură, judecătorul sindic admite pe 14 decembrie 2016 proba cu această factură, deși existau deja tot felul de semnale publice că nu au fost efectuate lucrările din contract (http://www.cjcs.ro/descarca_fisier.php?fisier=ZGF0YV9maWxlcy9ob3RhcmFyaS80NjcwLnBkZg==

https://expressdebanat.ro/exclusiv-sponsorii-pdl-se-toarna-intre-ei-ca-sa-scape-de-puscarie-in-joc-sunt-zeci-de-milioane-de-euro/)!

Mai mult, pe 26 iunie 2017 același judecător sindic acceptă factura și, dispunând, „obligă pârâtul Consiliul Judeţean Caraş-Severin să achite reclamantului suma de 7358176,73 lei, reprezentând investiţiile efectuate de reclamant”, adică fix factura în cauză.

Decizia a șocat pe toată lumea în Consiliul Județean, pe holuri umblând și vorba că ar fi și oareșice incompatibilități, lichidatorul Boboșa fiind nașul de botez al copilului judecătorului sindic. Noi nu dăm curs unor asemenea supoziții, deși ne întrebăm și noi cum o fi apărut factura buclucașă.

„Consiliul Județean Caraș-Severin va face contestație la Curtea de Apel împotriva acestei decizii, ba chiar se vor avea în vedere toate căile de atac”, ne-a declarat secretarul general Darian Ciobanu. Același care, în fața instanței, dar în alt dosar, declara că penalul Ghiorghioni insista ca forul județean să nu rezilieze contractul de concesiune. (https://expressdebanat.ro/secretarul-judetului-a-confirmat-in-fata-judecatorilor-concesiunea-aeroportului-a-fost-fortata/)

Cât privește lucrările efectuate la aeroportul din Caransebeș, care fac deja obiectul unui dosar penal pentru evaziune fiscală, Excav Prod, întrebat despre lucrările făcute la aeroport, a pus niște facturi de la ADR trans pentru aceste lucrări, lăsând să se înțeleagă că aceste lucrări ar fi fost executate de către ADR Trans și plătite pe bune de Excav Prod.

Doar că afirmația este contrazisă atât de comisia de la Consiliul Județean, care în 2015 a evaluat contractul de concesiune (http://www.cjcs.ro/descarca_fisier.php?fisier=ZGF0YV9maWxlcy9ob3RhcmFyaS80NjcwLnBkZg==), cât și de administratorul real al acelei firme, Marius Cîrpean, care recunoaște în fața procurorilor, în același dosar penal de evaziune, că lucrările nu s-au făcut niciodată.

„În calitate de administrator al SC EXCAV PROD SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit și semnat în fals 3 contracte care nu au la bază operațiuni comerciale reale, deși avea reprezentarea lipsei intenției părților de a se oblige contractual și a fictivității obiectului convențiilor, înscrisuri pe care ulterior le-a folosit în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscal datorate bugetului de stat,prin înregistrarea lor în contabilitate, respectiv contractele nr. 406/28.11.2009- reabilitare DJ608A, nr. 198/28.05.2010 – defrişare şi execuţie împrejmuire Aeroport Caransebeș, nr. 332/01.09.2010- amenajare cariera Valea Rugului, încheiate între SC Excav Prod SRL reprezentată de către numitul Obrejan Axente în calitatea de beneficiar și SC ADRM Trans Log SRL, reprezentată de către numita Cîrpean Amada Florica, în calitate de prestator”, rețin procurorii.

Iar Cîrpean le-a declarat procurorilor, în cursul urmăririi penale, că „în anul 2010, a venit la mine la serviciu un prieten mai vechi pe nume Obrejan Axente şi m-a întrebat «cum stau cu banii», după care mi-a propus «să colaborăm» în sensul ca eu să-i emit câteva facturi fiscale pentru ca firma să-şi poată deduce din datoriile către stat, urmând ca ulterior şi el «să fie atent cu mine”, în sensul că urma să-mi dea anumite sume de bani în acest sens. Am fost de acord având în vedere faptul că la ora respectivă aveam sume mari de bani luate împrumut de la persoane fizice, unele dintre acestea trecând la ameninţări, inclusiv asupra familiei mele. Am căzut de comun acord ca într-o zi ulterioară să mă deplasez la sediul firmei Excav Prod S.R.L. din Oţelu Roşu, jud. Caraş-Severin, aparţinând lui Obrejan Axente, fapt care s-a şi întâmplat la câteva zile, eu facturând din S.C. ADRM TRANS LOG S.R.L. către S.C. Excav Prod S.R.L. un număr de trei facturi în valoare totală de 3.479.483, 12 lei, urmând ca Obrejan să întocmească ulterior situaţii de lucrări, contracte, precum şi recepţii pe care eu urma să vin să le semnez şi ştampilez, fapt ce s-a şi întâmplat ulterior. Am eliberat următoarele facturi: factura nr.004 din 29.11.2010, în valoare de 1.217.080 lei, factura nr.006 din 25.11.2010 în valoare de 1.625.158, 15 lei şi factura nr.005 din 30.11.2010 în valoare de 576.160, 62 lei, facturi pe care le-am scris personal, potrivit celor solicitate de Obrejan Axente.

Pentru crearea unei aparenţe de legalitate am convenit ca plata facturilor să se efectueze în mod real, prin bancă eu urmând ca ulterior să restitui banii în numerar, lucru care s-a şi întâmplat, dar menţionez faptul că retragerea efectivă din bancă a sumelor de bani livrate de firma Excav Prod a fost făcută de către soţia mea Cârpean Florica, doar ea având drept de semnătură în bancă.

Menţionez că în legătură cu cele trei facturi fiscale emise am fost la sediul firmei Excav Prod unde am semnat trei contracte de execuţie lucrări şi trei situaţii de lucrări, aferente celor trei facturi, acestea fiind întocmite de către Obrejan Axente, eu doar semnându-le şi ştampilându-le. E posibil să fi semnat şi procese verbale de recepţie lucrări. Din suma totală de aproximativ 3,4 mil de lei s-au virat în conturile firmei ADRM aprox. 1 mil de lei pe care după tragere i-am returnat lui Obrejan Axente personal, el oferindu-mi în schimb suma de 30-40.000 lei. Specific faptul că restul de 2,4 milioane lei nu au mai putut fi plătiţi deoarece firma ADRM avea conturile blocate de terţi, nemaiputându-se încheia toată tranzacţia, adică banii dacă ar fi fost viraţi ar fi avut alte destinaţii şi nu fi mai putut fi scoşi în numerar. Viramentele bancare s-au efectuat pe o perioadă de aproximativ 30 de zile în valoare minimă de câte 100.000 de lei.

Arăt faptul că la momentul efectuării contracte fictive de execuţie firma ADRM nu avea capacitatea de a efectua nici un fel de lucrări de amenajare şi întreţinere deoarece toate utilajele firmei au fost predate către firmele de leasing şi toţi muncitorii au fost trimişi în şomaj colectiv cu un an înainte, respectiv 2009, astfel încât în anul 2010 nu avea nici un angajat.

Menţionez faptul că diferenţa dintre suma facturată şi cea virată prin bancă către firma ADRM, respectiv aprox. 2,4 milioane lei a fost stinsă prin următoarea metodă, la sugestia lui Obrejan Axente care a fost de asemenea fictivă. La un moment dat Obrejan Axente m-a chemat la sediul firmei Excav Prod şi mi-a făcut următoarea propunere pentru a putea să stingă «datoria rămasă» între firma Excav şi ADRM şi anume mi-a prezentat o persoană , căreia nu-i ştiu numele din Timişoara cu care firma ADRM a făcut un contract fictiv de împrumut antedatat în valoare de aproximativ 2,4 milioane, sumă pe care o datora EXCAV firmei ADRM, urmând ca firma ADRM neputând să-şi onoreze contractul de împrumut din lipsa banilor şi având «presiuni» fictive din partea persoanei care i-a împrumutat banii să meargă împreună cu acesta la Obrejan Axente, acesta plătindu-şi datoria către firma ADRM cu bilete la ordin cu o dată ulterioară pe care firma ADRM, respectiv eu personal am girat către o firmă menţionată de persoana care mi-a fost prezentată şi care ştiu că este din Timişoara şi cu care am făcut contractul de împrumut urmând ca apoi să introducă biletele în bancă încasând suma de la EXCAV.

Pe o perioadă de 2 ani, Obrejan mi-a dat anumite sume de bani însumând în total aprox. 150.000 de lei”, le-a declarat Cîrpean procurorilor.
Acesta a mai declarat procurorilor că, „în ceea ce priveşte contractele nr.406/28.11.2009, nr.198/28.05.2010 şi nr.332/01.09.2010, menţionez că eu în calitatea de administrator de fapt la S.C. ADRM TRANS LOG S.R.L. am determinat-o pe soţia mea Cîrpean Amada să le semneze în fals. Referitor la contractele nr.406/28.11.2009 – reabilitare DJ608A, nr. 198/28.05.2010 – defrişare şi execuţie împrejmuire AEROPORT CARANSEBES, nr. 332/01.09.2010 – amenajare cariera Valea Rugului, încheiate între S.C. Excav Prod S.R.L. reprezentată de către numitul Obrejan Axente, în calitate de beneficiar şi S.C. ADRM TRANS LOG S.R.L., în calitate de prestator, contractele nu au la bază operaţiuni comerciale reale. Contractele au fost redactate, tipărite, completate şi semnate la sediul S.C. Excav Prod S.R.L.”.

Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Caraș-Severin a rămas la mâna judecătorilor Curții de Apel Timișoara cu privire la plata celor 7,3 milioane de lei de pe factura care nu exista în BPI, dar și-a făcut efectele în sentința judecătorului…

Cât privește SC Aeroportul SA și șmecheriile făcute de acest gen, procurorii DIICOT au reținut anul trecut două persoane, suspectate tot de șmecherii similare: anchetatorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și „reținerea pentru 24 de ore a inculpaților Dorin Marescu, avocat în Baroul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și complicitate la infracțiunea de delapidare, și Iancu Hrelescu, acuzat de complicitate la infracțiunea de delapidare, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și spălare de bani”.

În aceeași cauză, sunt urmăriți penal, în stare de libertate, Petru Adrian Andrițoiu, expert evaluator ANEVAR la data faptei, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, sub forma sprijinirii, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de delapidare, și Ion Sima, executor judecătoresc din Caransebeş, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, sub forma sprijinirii, abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de delapidare.

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada decembrie 2007 — august 2008, s-a constituit un grup infracțional organizat, coordonat de către inculpații Iosif Armaș, Dorin Marescu, Iancu Hrelescu și alții, având drept scop însușirea principalelor active ale SC Argirom Internațional SA și SC Hercules SA. În perioada menționată, inculpatul Iosif Armaș a înstrăinat cu sprijinul inculpatului Dorin Marescu, către inculpatul Iancu Hrelescu, 60% din acțiunile deținute de SC Argirom Internațional SA la SC Aeroportul Caransebeș SA, contra unei suprafețe de 1/2 dintr-un teren de 7.406 mp, cu o valoare de piață de 19.033 euro, iar, ulterior, la un interval scurt de timp, a procedat la înstrăinarea celor 60% acțiuni către SC Excav Prod SRL Caransebeș contra sumei de 418.408 euro (de aproximativ 21 de ori mai mult decât valoarea la care au fost dobândite), cunoscând că acțiunile provin din săvârșirea de infracțiuni”, spun procurorii.

Potrivit organelor de cercetare penală, în aceeași perioadă au fost însușite de către membrii grupului, pentru „inculpatul Iancu Hrelescu sau pentru alții, prin acte fictive, șapte imobile (hoteluri, băi termale, restaurante cu o valoare de circulație de aproximativ 4.032.800 lei și 400.000 de euro) din patrimoniul SC Hercules SA, unde SC Argirom Internațional SA era acționar majoritar”.

Tot procurorii spun că faptele au fost săvârșite cu sprijinul expertului evaluator ANEVAR Adrian Petru Andrițoiu și al executorului judecătoresc Ion Sima. Imobilele dobândite au fost înstrăinate ulterior către SC Excav Prod SRL, chiar și cu un preț de aproximativ 12 ori mai mare decât prețul la care au fost achiziționate prin executare silită, arată DIICOT.

„La data de 19.03.2008, SC Argirom Internațional SA a intrat în insolvență, creditorul majoritar fiind Ministerul Administrației și Internelor — Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 350, care deține o creanță de aproximativ 10 milioane de euro. Prejudiciul estimat în cauză este de aproximativ 123.000.000 lei, valoarea creanțelor împotriva SC Argirom Internațional SA”, menționează procurorii antimafia.

În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra a 75 de imobile, dintre care 45 erau clădiri (hoteluri, restaurante, spații comerciale, băi termale, ștranduri) și 30 erau terenuri. În acest dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. (https://expressdebanat.ro/prejudiciu-de-sute-de-milioane-de-lei-in-dosarul-jafului-de-la-aeroportul-caransebes-si-de-la-baile-herculane/)

Cât privește judecătorul sindic, acesta are deja un avertisment din partea CSM după ce, într-un alt dosar, a fost găsită vinovată pentru „exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență”, ceea ce sperăm să nu fie aplicabil și pentru această cauză.

• Tweet
• Pin It