EXCLUSIV. Nu scapă! Mihai Stepanescu va răspunde în instanță pentru toate şpăgile luate!

Curtea de Apel Timişoara a respins toate excepţiile invocate de fostul primar al Reșiței, prin care cerea de fapt retrimiterea rechizitoriului la procuror!

Cu un avocat bun, profesor universitar, de valoarea lui Viorel Paşca, Mihai Stepanescu a sperat că va scăpa mai uşor în dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pentru luare de mită. Apărătorul acestuia a ridicat, în faţa judecătorului de cameră preliminară, trei excepţii absolute prin care cerea anularea rechizitoriului şi refacerea acestuia.

Prima excepţie ridicată de avocatul Viorel Paşca este legată de acuzaţia de „luare de mită în concurs real de infracţiuni”, care, susţine Paşca, este nelegală. El spune că prin ordonanţa din 20 martie 2015 procurorul DNA a dispus începerea urmăririi penale „in rem” (pentru faptă) pentru infracțiunea de „luare de mită”, iar prin ordonanţa din 16 noiembrie 2015 a decis continuarea urmăririi penale pentru două fapte de luare de mită, aflate în concurs real, „însă fără a exista vreo ordonanţă de extindere a urmăririi penale sau de schimbare juridică a încadrării faptei”, susține avocatul Paşca, fapt pentru care ar rezulta că nu s-ar fi continuat urmărirea penală „in personam” decât pentru fapta iniţială, pentru care s-a început urmărirea penală „in rem”. „Prin urmare, ordonanţa de continuare a urmăririi penale «in personam» este nelegală, iar această nelegalitate se răsfrânge şi asupra actului de sesizare a instanţei”, susţinea avocatul Viorel Paşca în faţa Tribunalului Caraş-Severin. „Nelegală este şi reţinerea ca circumstanţă agravantă a concursului de infracţiuni fără a fi emisă o ordonanţă de schimbare a încadrării juridice, rezultând că Rechizitoriul este nelegal întocmit şi solicit retrimiterea la procuror”, le mai spunea avocatul judecătorilor.

leader board 728 x 90 px

La rândul său, procurorul Lucian Dolcu l-a contrazis pe Paşca, arătând că „inculpatului nu i-au fost încălcate drepturile, întrucât ordonanţa de începere a urmăririi penale „in personam” valorează chiar ca o extindere sau cu începerea urmăririi penale faţă de noile infracţiuni, fiind garantat dreptul la apărare”.

A doua excepţie invocată de către Viorel Paşca derivă din prima şi spune că rechizitoriul întocmit de DNA este nelegal, deoarece acesta trebuie să se limiteze doar la fapta şi persoanele pentru care s-a început urmărirea penală, adică ar fi trebuit să cerceteze, considera Paşca, doar o faptă de luare de mită şi doar pe Mihai Stepanescu, salvându-i astfel pe Tăune şi Antonia Şandru, dar evitând şi concursul de infracţiuni. „Din nicio probă de la dosar nu rezultă că atribuirea lucrării societăţii inculpatului Tăune Stelian s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale”, susţinea apărătorul lui Stepanescu. „Se reţine că faptele au fost săvârşite în intervalul de timp noiembrie 2014-noiembrie 2015, însă nu se motivează de ce nu se reţine săvârşirea unei infracţiuni unice continuate, ci concursul real de infracţiuni”.

Şi acestor acuzaţii le-a răspuns procurorul DNA, care a arătat că „cererea vizează fondul cauzei şi nu dorește să fie dezbătută la acest moment procesual”, urmând ca, pe fond, judecătorul care va fi desemnat să judece fondul cauzei să se pronunţe dacă păstrează actuala acuzare, luare de mită în concurs de infracţiuni, sau să schimbe încadrarea juridică a faptei în luare de mită în formă continuată.

Dar cea mai mare nemulţumire a avocatului Paşca a fost faptul că „întreaga urmărire penală s-a făcut faţă de inculpat «in rem» (fiind o modalitate uzuală a procurorilor, dar nelegală), deşi la data de 20 martie 2015 exista un denunţ împotriva acestuia, astfel încât făptuitorul era cunoscut şi urmărirea penală trebuia să înceapă «in personam», astfel că i s-a încălcat dreptul la apărare. Ulterior, în data de 18 noiembrie 2015, în aproximativ două ore, acesta dobândeşte calitatea de suspect, apoi de inculpat şi este arestat pe baza probelor administrate împotriva lui fără să i se fi permis să se apere”, spunea Paşca Tribunalului Caraş-Severin.

Procurorul DNA a explicat şi această procedură, arătând Tribunalului că „s-a prelungit urmărirea penală «in rem» administrându-se probe împotriva inculpatului pentru că nu se putea începe urmărire penală «in personam» întrucât inculpatul era interceptat, or începerea urmăririi penale ar fi trebuit anunţată şi ar fi zădărnicit urmărirea penală”.

Judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Caraş-Severin a analizat şi el cele trei excepţii ridicate şi depoziţia procurorului şi, în şedinţa din 28 ianuarie, a respins ca nefondate excepţiile invocate de apărătorul Paşca. „Aducerea la cunoştinţa urmăritului penal Stepanescu Mihai a acuzaţiilor şi dobândirea calităţii de suspect de către acesta ar fi compromis actele de urmărire penală aflate în curs pentru faptele iniţiale, fiind uşor de observat faptul că probele în acest caz nu puteau fi altele decât cele obţinute prin interceptare, aceasta datorită particularităţii speţei ce ţine de natura acuzaţiilor şi de persoana inculpatului, respectiv fapte de corupţie funcţionărească ale unui inculpat ce a fost oricum extrem de prudent în a conspira cât mai bine activitatea sa prezumtiv infracţională”, scria judecătorul în motivarea deciziei sale.

Această abordare nu l-a descurajat pe avocatul Viorel Paşca. Acesta a apelat sentinţa judecătorului preliminar la Curtea de Apel Timişoara. Dar şi completul de apel a menţinut încheierea iniţială şi l-a obligat pe Mihai Stepanescu la plata a 100 de lei, cheltuieli de judecată, la acest moment decizia fiind definitivă, iar Tribunalul Caraş-Severin putând trece la judecarea fondului cauzei.

Este important să mai subliniem că, analizând ultima excepţie invocată, ni se confirmă un zvon care circula despre Mihai Stepanescu, conform căruia împotriva acestuia au fost făcute mai multe denunţuri, dar acesta era anunţat de ele şi evita, astfel, prinderea în flagrant. Acum, procurorul a făcut toată urmărirea penală fără ca primarul Stepanescu să fie anunţat şi, astfel, a reuşit să-l prindă pe edil asupra faptei, ba chiar l-a determinat pe Stepanescu să recunoască şi să demisioneze din calitatea de primar.