Din bucătărie: oale și curiozități

Universul de aproape e mai mereu surprinzător! Astfel că nu e nevoie să răsfoim zeci de pagini ca să ne alimentăm curiozitatea sau să ne lăsăm adoptați de lumea puternic tehnologizată ca să descoperim cuvinte noi ori sensuri nebănuite ale cuvintelor vechi. Lumea imediată are și ea surprize, bucurii lingvistice, tresăriri și mirări.

O primă curiozitate: oala sub presiune, numită simplu [cuctă]. Lucrurile la nivel de pronunție sunt cum nu se poate mai simple. Problema apare la nivel de notare: cum se scrie? DOOM2 nu e de ajutor în această situație, platforma www.dexonline.ro ne oferă însă lămurirea: kúkta s. f. „oală sub presiune” (sursa: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997). E într-adevăr curios gestul de a nu include cuvântul și în alte dicționare. E un obiect uzual. Desigur, totul depinde de percepția fiecăruia – universul bucătăresc se schimbă de la o gospodărie la alta. Dacă ne luăm după frecvența sintagmei oală sub presiune Kukta, putem ajunge la concluzia că substantivul comun e, de fapt, un nume propriu la origine, o denumire, un brand. Originea numelui? Din păcate, pot spune doar intuitiv că provine din maghiară, dicționarele neocupându-se de proveniența cuvântului. Redau o precizare importantă: „paginile MDN-ului nu au fost «actualizate» cu termeni realmente noi şi care ar trebui explicaţi cum ar fi contraparte, fatwa, hazar, hyppiot, kukta, kuna, spa (cei mai mulţi dintre ei sunt consemnaţi în DCR2, deci înainte de anul 1997, şi nu se înţelege de ce măcar aceştia nu au fost luaţi în consideraţie în MDN)” (***, Din lexicul limbii române vechi și un numai, pdf., https://www.academia.edu/).

Nu avem forme flexionare oficiale, așa că îmi îndrept atenția către contexte, ele fiind dovada reală a consemnării unor modificări de număr sau de caz: „în prezent din ce în ce mai mulți producători scot pe piață kukte electronice”; „Principiul de funcționare al kuktelor este extrem de simplu: gătirea într-un spațiu închis, sub presiune.” (http://www.gastroclubromania.eu/). Până la urmă, pluralul în –e al unui feminin terminat în –ă nu e ceva special ori greu de prezis.

Tot Dicționarul de cuvinte recente e cel care ne oferă o altă întâmplare curioasă – cuvântul compus oálăminúne s. f. (gosp.), format din oală + minune, după germ. Wundertopf. Acesta este înregistrat și în DOOM2, dicționarul oferindu-ne generos și variantele corecte de modificare formală: oálă-minúne s. f., g.-d. art. oálei-minúne; pl. oále-minúne. O fi acesta un sinonim inedit pentru kuktă? De aici, un lanț sinonimic extrem de interesant și de variat ca origine: oală-minune (calc lingvistic: fenomen lingvistic ce constă în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine) – oală sub presiune (sintagmă neaoșă, descriptivă) – kukta (nume propriu devenit substantiv comun, un simpatic eponim ce întregește seria: adidași, pamperși, xerox, jeep, eugenie, scoci etc.).

În concluzie, banalele obiecte din bucătărie au și ele povești, unele dintre ele – neterminate. Închei socotelile cu bucătăria aici, sperând ca, în timp, să descâlcesc misterul kuktei – nu al utilizării, ci al drumului ei lingvistic: o fi brand, o fi din maghiară, de unde majuscula (Kukta) prezentă în multe contexte, de ce sintagma des întâlnită oala Kukta sau necesitatea introducerii cuvântului ca apoziție (oala cu presiune, kukta, este…) ori ca element cu rol explicativ [Oala sub presiune (kukta) este foarte utilă…]?