De Ziua Națională, primarul Borcean promite spital nou la Caransebeș

Foarte mulți gugulani au ieșit în stradă să sărbătorească Ziua Națională alături de apropiați, la invitația municipalității din Caransebeș, care a păstrat același ton al organizării ca și în anii trecuți, însă cu o mică excepție: discursurile și slujba religioasă au avut loc pe esplanada Catedralei Ortodoxe, cu privirea către statuia episcopului Miron Cristea, Patriarhul României de mai târziu.

Cu steaguri, baloane tricolore, flori și cocarde în piept, cu mic, cu mare, caransebeșenii au îndurat frigul, care a fost parcă mai înduplecător în razele soarelui, și au urmărit până la final slujba de pomenire a făuritorilor Marii Uniri și o slujbă de mulțumire și de binecuvântare pentru întreg poporul român oficiată de către un sobor de preoți, discursul primarului Felix Borcean, cuvântul episcopului Lucian Mic, căruia i-a dat citire vicarul eparhial Arhim, dr. Constantin Timiș și discursul comandantului Garnizoanei Militare din Caransebeș, căpitan Mihai Birău, precum și defilarea gărzii de onoare, pe acordurile fanfarei orașului condusă de col. Marius Frățilă.

Manifestările au fost organizate de către  Primăria Caransebeș, Episcopia Banatului Montan și Casa de Cultură „George Suru” din municipiul de pe Timiș și Sebeș.

Întrucât, în urmă cu 100 de ani, și din Cetatea Caransebeșului a pornit o delegație însemnată spre „Cetatea Unirii”, și astăzi au fost prezenți în Cetatea Alba Iulia familii de caransebeșeni, care au asistat la festivitățile dedicate Centenarului Marii Uniri. Reprezentantului Episcopiei i-a menționat pe bănățenii care au luat parte la făurirea Marii Uniri, episcopul Caransebeșului de la 1918 Miron Cristea și protopopul Andrei Ghidiu, dr. Cornel Corneanu, dr. Caius Brediceanu, prof. Dimitrie Zgaverdea și mulți alții, cei care în vremuri grele au dat dovadă de multă dragoste față de acest popor.

Discursul primarului Felix Borcean a fost despre unire, identitate națională și făurire chiar prin sacrificiu, privirea acestuia îndreptându-se și în acele momente solemne către consilierii PSD.

„Ne propunem ca pentru începutul acestui nou centenar să încercăm și noi să realizăm ceva, și mă gândesc eu, și probabil că deja ați auzit, la construirea unui nou spital, pentru că avem catedrală, avem școli care sunt tot mai nepopulate, dar nu avem un loc în care să putem să ne tratăm, să putem să intrăm cu conștiința împăcată că vom ieși de acolo vindecați. De aceea, în fața dumneavoastră, astăzi, în zi solemnă, eu vă propun acest lucru și să rog să fiți cu toții de acord”, a declarat Felix Borcean, primarul Caransebeșului.

Edilul, la finalul discursului, a dorit să acorde trei titluri de Cetățean de Onoare al Caransebeșului unor oameni care din păcate nu au fost prezenți, din motive obiective. Este vorba de solistul și doinitorul de muzică populară Iosif Ciocloda, care a fost prezent la ședința de Consiliu Local ieri când s-a dat citire proiectului de hotărâre și care, la vârsta de 81 de ani și cu grave probleme de sănătate, a mulțumit cu lacrimi în ochi pentru această distincție. Cel de-al doilea cetățean de onoare, muzicianul Alexandru Petria de la Opera din Viena, un caransebeșean care ori de câte ori este invitat revine pe meleagurile natale pentru a susține un concert de muzică simfonică, cel mai des la Sinagoga din Caransebeș. Cel de-al treilea cetățean de onoare este tot din domeniul culturii și s-a atașat de Caransebeș și de Banatul Montan: regizorul Ioan Cărmăzan. Ca regizor, a construit o lume fabuloasă. Ca literat, Ioan Cărmăzan are o operă absolut importantă şi mărturisesc că fiecare relectură îmi dovedeşte profunzimile textului şi îmi dovedeşte cât de modern este Ioan Cărmăzan”, spune prof. dr. Călin Chincea despre cel care de astăzi este Cetățean de Onoare al Caransebeșului.

Festivitățile dedicare Zilei Naționale în an centenar au fost încheiate cu parada militară formată din cadrele militare de la UM 2327 și de la Unitățile de Pompieri și Jandarmi.

După ceremonia militară, gugulanii s-au deplasat în zona Parcului Dragalina, acolo unde oficialitățile s-au prins în Hora Unirii, a prieteniei și unității, horă care a fost continuată de către copiii Ansamblului de Cântece și Dansuri Doina Banatului. Pentru cei care au mai răbdat de frig, pe scena amplasată în fața Casei de Cultură au urcat soliști și dansatori al ansamblului, care au susținut un spectacol folcloric. Dacă în alți ani mâncarea tradițională a caransebeșenilor a fost fasolea cu cârnați, de această dată municipalitatea a pregătit 2000 de porții cu sarmale și două cazane cu vin fiert.