„D.R.E.P.T. pentru îngrijire” – organizația care susține drepturile persoanelor care îngrijesc bătrâni în Austria

Dincolo de forma foarte activă pe Facebook cu peste 6.500 de membri și 11.000 de urmăritori, „D.R.E.P.T. pentru îngrijire” este o organizație neguvernamentală, formată în Austria din vara anului trecut. Acela a fost momentul când un nucleu de activiste și îngrijitoare au creat cadrul oficial, au înregistrat organizația și i-au dat formă legală.

D.R.E.P.T. este acronimul de la Dreptate, Respect, Egalitate, Protecție și Transparență. Este „vocea” lucrătorilor români care efectuează activități de îngrijire la domiciliu în regim de 24 de ore din 24.

„Tradiția «DREPT» nu începe cu acest moment formal, mișcarea de solidaritate și de sprijin a lucrătorilor din această branșă exista deja de mai bine de cinci ani, cu o prezență notabilă în online, membrii activi devenind un fel de lideri comunitari după volumul de informație pe care îl puneau în mișcare. Dar criza cauzată de noul coronavirus, când mai multe state au fost nevoite să își închidă granițele, a dezvăluit cât de mult depinde Austria de acești lucrători și câtă nevoie au ei de protecție împotriva abuzurilor. S-a putut interveni astfel în cazuri de presiuni pentru prelungirea turnusului îngrijitoarei, amenințări exercitate de firme de intermediere, alte conflicte ce necesitau mediere între familia bolnavului, firma de intermediere și îngrijitoare, cazuri de violență sau de hărțuire”, spune Flavia Matei, activistă în domeniul social, susținătoare a cauzei migranților din Austria.

„DREPT pentru îngrijire” militează pentru drepturi egale ale lucrătorilor, solicitând o reformă în această branșă, desfășoară diverse activități de lobby, întreține dialogul cu politicienii în încercarea de a produce o schimbare pozitivă pentru această categorie de muncitori migranți. Îngrijitoarele lucrează cu statut de Persoană Fizică Autorizată (Gewerbe) în Austria. Acest lucru înseamnă că au o falsă independență, nu beneficiază de securitate socială, nu au drepturi similare cu cele ale angajaților, nu primesc șomaj, nu au dreptul la concediu de odihnă, nu sunt protejate de sindicate sau instituții de stat și nu au siguranța locului de muncă. În plus, în baza venitului mic realizat contribuind puțin la asigurările sociale, rezultă o pensie foarte mică pentru mulți ani lucrați în acest domeniu. Faptul este confirmat deja și de persoane din Caraș-Severin aflate în această situație.

Se știe că statul austriac sprijină îngrijirea vârstnicilor la domiciliu, remunerează această activitate pe diferite niveluri valorice și din acest motiv apelează la cei dispuși să lucreze în branșă. Statisticile arată că în Austria asemenea servicii de îngrijire la domiciliu sunt prestate de aproape 60.000 de îngrijitoare și îngrijitori, dintre care peste 90% femei, marea lor majoritate provenind din România și Slovacia. Aproximativ 30.000 de români (românce) lucrează în acest domeniu.

În Austria sunt peste 900 de agenții care oferă intermediere pentru locuri de muncă în domeniul asistenței la domiciliu în regim de 24 de ore din 24. Pentru îngrijirea non-stop, femeile primesc în medie între 60 și 80 de euro pe zi, chiar dacă familiile plătesc mai mult. Diferența intră în contul agențiilor care colectează comisioane pentru activitățile lor de mediere. Uneori se plătesc cinci până la zece euro pe zi, alteori sume lunare între 100 și 200 de euro. Nu există o reglementare legală pentru această comisionare.

Pe grupul de Facebook al organizației „DREPT pentru îngrijire” sunt postate numeroase informații utile persoanelor care lucrează sau doresc să înceapă activitatea în această branșă, evenimente online privind îngrijirea persoanelor de vârsta a III-a, diferite anunțuri.

Activista Flavia Matei este una dintre membrele fondatoare ale organizației „DREPT pentru îngrijire” și face apel la orice persoană care dorește să se alăture cauzei. Spune că au fost create parteneriate cu alte organizații și grupuri activiste, s-a realizat conexiunea la rețele europene, s-a luat parte la dezbateri și proteste în stradă, s-a vorbit cu fiecare ocazie despre cum pot fi îmbunătățite condițiile de muncă în această branșă.

Ce o motivează pe arhitecta din Timișoara, cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Linz, să fie alături de mișcarea îngrijitoarelor românce, aflați într-un articol viitor, aici, pe www.expressdebanat.ro.