Comuna blestemată…? 12 ani de secetă financiară într-unul dintre cele mai bogate județe din țară

Deşi unele localităţi timişene s-au dezvoltat vizibil cu bani proveniţi din fonduri europene sau prin PNDL, aceste sume reprezentând o gură de oxigen pentru administraţiile publice locale, având în vedere că banii de la buget nu permit investiții foarte mari, sunt anumite localităţi care nu ajung la astfel de fonduri.

Este cazul comunei Cenei din judeţul Timiş, care în 12 ani de când primar este Gabriel Ilaş, nu a avut niciun proiect pe fonduri europene declarat eligibil. Cauzele ar fi multiple, spune primarul, de la faptul că Timişul este considerat a fi un judeţ bogat, în comparaţie cu alte zone ale ţării, până la factorul politic care, în concepţia edilului, a avut un rol decisiv.

Un exemplu concret în acest sens este că, în urmă cu şase ani, a fost depus un proiect pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro pentru lucrări de apă, canal, drumuri, componenta culturală, păstrarea tradiţiilor şi after school care nu a fost eligibile din cauză că regulile au fost schimbate în timpul jocului.

„În cazul Ceneiului vă spun că nu am beneficiat în cei 12 ani de nicio finanţare majoră sau sume mari prin programele PNDL 1 sau PNDL 2. În cazul fondurilor europene, am depus un proiect pe Măsura 322 în urmă cu şase ani, dar pe măsură ce înaintam cu finalizarea proiectului pentru a fi depus, s-a schimbat din mers modul de a puncta componentele care făceau parte din proiectul respectiv. La noi era cazul de a realiza lucrări de apă, canal, drumuri, componenta culturală, păstrarea tradiţiilor şi after school. Trebuia un proiect pe Măsura 322 care să cuprindă cinci componente. Le aveam, am început pe componenta majoritară, aşa cum ni se cerea apă-canal, pentru ca pe final, înainte de a-l depune, să se schimbe modul de punctare, devenind prioritare proiectele care aveau componenta principală drumuri. Practic s-au schimbat regulile în timpul jocului”, a afirmat Gabriel Ilaş, primarul comunei Cenei.

Un alt aspect pe care primarul îl ia în considerare este zona. Timişul este considerat un judeţ bogat, comparativ cu alte zone defavorizate. „În acest fel, punctajul obţinut de Timiş este considerat mai mic faţă de alte zone ale ţării, pe acelaşi tip de proiect. De exemplu, proiectul pe care l-am depus noi, comuna Cenei, era identic cu două proiecte din judeţul Dolj, care au primit finanţare”, explică primarul.

Şi factorul politic are un rol decisiv, în concepţia lui Gabriel Ilaş. „Un exemplu mai grăitor, modul de acordare a punctajului şi de atribuire a proiectelor s-a făcut şi pe criteriu politic. Îmi asum când spun lucrul acesta şi nu blamez, îi felicit pe cei din comuna vecină, Uivar, care au accesat acest proiect pe Măsura 322, ei având componenta principală drumuri şi au prins proiectul care la toate localităţile rurale era la suma de 2,5 milioane de euro. S-au atribuit pe criteriu politic în ce sens? Fiind primar de etnie maghiară, din partea UDMR, a primit pe criteriu politic, fiind la momentul respectiv un secretar de stat renumit care le-a acordat proiectul. Nu-i un lucru corect, pentru că toate comunităţile au nevoie de dezvoltare. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu PNDL-urile. Prin PNDL s-au dezvoltat foarte multe comunităţi rurale, e un lucru bun, dar de multe ori pe direcţii de finanţare care nu erau neapărat necesare şi prioritare”, a mai afirmat Gabriel Ilaş.

Edilul consideră că echipa pe care o are la dispoziţie pentru a obţine fonduri europene este bine pregătită și că există promotori locali care se descurcă foarte bine. A contactat şi firme de consultanţă, dar modul în care se atribuie banii pe aceste proiecte rămâne câteodată sub semnul întrebării.