Cel mai neîngrijit cartier din Timișoara este unul istoric. Arhitectul-șef al orașului: „Toată lumea s-a ferit de această zonă pentru că structura socială era nedorită de oameni. Mi se pare o greșeală”

Noul arhitect-șef al Timișoarei este de părere că Piața Traian ar trebui readusă în centrul atenției în perspectiva anului în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. Gabriel Almăjan consideră că zona Fabric este cea mai neîngrijită din Timișoara, în contradicție cu frumusețea clădirilor istorice care există în cartier. 

Fabricul, a cărui istorie s-a scris începând cu 1718, a fost în trecut cartierul breslelor și al meșteșugurilor, aici având ateliere cizmari, păpucari, șelari, cojocari, dogari, pescari sau peruchieri și croitori, brutari sau măcelari. Documentarele indică faptul că aici, până în 1880, existau opt mori cu nume de sfinți, mori care măcinau anual peste 2.500 de tone de grâu. În centrul Fabricului Vechi, inginerii militari au proiectat, în 1740, Piața Traian, care s-a dorit a fi o replică mai mică a Pieței Unirii. Piața Traian găzduia piața zilnică și târgurile săptămânale.

 

„În facultate am locuit în zona Steaua, apoi în zona Dacia, în Bucovina, după care am revenit în Calea Șagului și apoi în Iosefin. Fac plimbări foarte dese în zona Fabric. Mi se pare cea mai lăsată baltă zonă dintre cele istorice. De ce? Pentru că toată lumea s-a ferit de această zonă pentru că nu era suficient de centrală, pentru că mixul acesta de blocuri cu clădiri istorice, de asemenea, structura socială era cumva nedorită de oameni, ceea ce mie mi se pare astăzi o greșeală.”, a declarat noul arhitect-șef al Timișoarei, Gabriel Almăjan.

 

Arhitectul-șef este de părere că aducerea Fabricului în centrul atenției este o oportunitate.

„Chiar ne gândeam că pentru Timișoara Culturală, Fabricul trebuie să reprezinte o zonă în care să se întâmple evenimente culturale, expoziții sau să existe intervenții strategice în spațiul public pentru a-l repune pe hartă. Pentru că vor veni oameni de peste tot din țară. Zona asta este cea mai căzută. Nu se poate să rămână așa. Este adevărat că nu o să poți să reabilitezi tot, dar trebuie să pui pe hartă și să aduci oamenii acolo și să intervii în mod strategic, punctual. Iar după aceea, inițiativa privată te va susține. Există deja niște inițiative private în Traian, oameni care au deschis la parterul clădirilor spații care vor să funcționeze, care atrag alți oameni care vin aici și își petrec timpul liber și asta înseamnă că, de la ce avem acum, spații publice nearanjate, virane peste care se parchează, construcții parazitare, clădiri în curs de prăbușire… ca structură urbană, ca rețea stradală are un potențial foarte mare. În comparație cu frumusețea clădirilor, cu istoria cartierului, eu locul ăsta îl văd cel mai neîngrijit.”, a mai spus Almăjan.

De altfel, la finalul anului trecut, administrația Fritz anunța că are în intenție, punctual, reabilitarea sinagogii din cartierul Fabric, una dintre clădirile emblematice ale orașului, și transformarea acesteia într-un centru multicultural. Proiectul se află pe lista celor din Strategia integrată de dezvoltare urbană a polului de creștere Timișoara. Investiția este preconizată a fi din fonduri europene. Reabilitarea sinagogii, spunea la acea dată primarul Dominic Fritz, ar fi un prim pas pentru regenerarea cartierului Fabric.

Cartierul Fabric are o multitudine de monumente istorice. Printre acestea se numără Fabrica de Bere, Sinagoga din Fabric (construită în 1899 în stil maur, după planurile arhitectului Lipot Baumhorn), Biserica Millennium, Biserica Sfântul Gheorghe (construită în 1746 în stil baroc), Biserica Ortodoxă Sfântul Ilie, Biserica Greco-Catolică Nașterea Maicii Domnului, Podul Decebal sau Băile Neptun. Tot aici se află Farmacia Kovacs, Uzina de Apă proiectată de Laszlo Szekely și Casa cu Mercur.