Descoperire neașteptată! Biserica din centrul Caransebeșului NU e franciscană!

DSC_927

Presupunerea unor istorici printre care și colonelul Liviu Groza se adeverește după ani de cercetare. Cu ajutorul modernizării Caransebeșului, nu s-a făcut altceva decât să se sape în istoria acestuia și să se afle adevăruri demult îngropate.

Se pare totuși că ceea ce se credea că ar fi biserica franciscană ale cărei ruine au fost descoperite în centrul Caransebeșului, este de fapt o biserică răsăriteană, de rit ortodox. Dovadă stă o monedă găsită zilele trecute de către specialiștii muzeului din Caransebeș cu ocazia efectuării cercetării arheologice preventive în zona centrală, lângă ruinele bisericii medievale, în urma descoperirii realizate acum două săptămâni, odată cu săpăturile pentru introducerea rețelei de apă și canalizare.

Potrivit directorului Adrian Ardeț, moneda ne spune clar că avem de-a face cu o distrugere a bisericii medievale din centrul Caransebeșului în timpul cât austriecii au stat aici, pe care au refăcut-o apoi după 1718 și pe care unii specialiști au considerat-o biserică franciscană.

„Această biserică este mai veche decât această incintă pe care am descoperit-o, ea fiind din start o biserică răsăriteană, de rit ortodox. Au venit franciscanii mai târziu și a fost construită sacristia, asta e altceva. Nu putem nega însă că în biserica medievală din Caransebeș au fost găsite obiecte ce au aparținut cultului răsăritean sau morminte bizantine care nu reprezenta apanajul bisericii apusene. Faptul că nobilimea românească a fost obligată să treacă la catolicism se reflectă și în aceste ruine și fundații deosebit de importante pentru civilizația românească din această parte a Banatului Montan”, a concluzionat Ardeț.

Arheologul Dimitrie Negrei, coordonatorul cercetărilor, a adăugat că la adâncimea de aproximativ 2 metri au fost descoperite fundațiile unui zid din Evul Mediu.

„Aceste fundații au fost construite din piatră de carieră și legate cu mortar, au o grosime de aproximativ 80 de centimetri. În partea de sud a acestui zid a fost descoperit un contrafort în lungime de 60 de centimetri. Acest zid a fost construit pe la începutul secolului al XV-lea și distrus la sfârșitul secolului al XVII-lea. Putem spune asta datorită faptului că în acest nivel arheologic de dărâmare a zidului a fost descoperită o monedă emisă de Leopold I al Austriei, în anul 1697”, a precizat arheologul Dimitrie Negrei, coordonatorul cercetărilor.