Bănăţenii sărbătoresc Rusaliile opt zile

Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh este celebrată, ca în fiecare an, după 50 de zile de la Sfintele Paşti. Anul acesta, a doua zi de Rusalii este liberă pentru cărăşeni, zi în care este marcată sărbătoarea Sfintei Treimi.

În mitologia românească, Rusaliile sau Ielele sunt considerate fiinţe fantastice, fiicele lui Rusalim Împărat. Rusaliile, de altfel înzestrate cu puteri magice, îndeosebi de seducţie, pot fi adeseori malefice, umblă prin văzduh şi pot provoca multe suferinţe oamenilor: îi schimonosesc sau înnebunesc pe toţi cei ce nu le respectă zilele. În Banat, pentru a goni Rusaliile, se organizează un ritual la care participă fecioare cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani.

După ce în Ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de Vară, prilej atât de veselie, cât şi  de pomeni pentru cei morţi, la slujba religioasă de a doua zi de Rusalii preotul iese în câmp cu enoriaşii pentru a sfinţi apa folosită la stropitul semănăturilor. Astfel se crede că nu va bate grindina. În zilele noastre, mai mult în lumea satului, se aduc în biserică, de Rusalii, frunze verzi de tei sau nuc care, după ce se binecuvânteză, se împart credincioşilor, ca simbol al puterii Duhului Sfânt, care a luat, în acea zi, forma unor limbi de foc deasupra capetelor apostolilor peste care s-a pogorât.

De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung uşile cu usturoi, precum şi multe altele.

În varietatea obiceiurilor româneşti, Rusaliile oferă un spectacol aparte, cu manifestări diferite de la o regiune la alta.