Zeci de mii de euro pentru ca fosta atracție a Caransebeșului să devină actuala

În orașul de pe Timiș și Sebeș, municipalitatea a început o serie de lucrări noi, printre care și reabilitarea unui simbol al Caransebeșului: fântâna arteziană din vecinătatea Parcului Dragalina.

Fântâna a fost construită în anul 1975 de primarul Nicolae Oprea și este denumită neoficial „Fântâna lui Oprea”. Fiind situată la marginea centrului civic, în imediata vecinătate a Parcului Dragalina, este un punct de reper pentru caransebeșeni de aproape 50 de ani.

Marmura va lua locul lambriurilor din lemn, montate în anul 2017. În același an, 2017, edilul Felix Borcean declara: „Noi am ales această variantă de a îmbrăca fântâna din centrul orașului cu lemn, pentru că deocamdată lipsesc fondurile pentru reabilitare și trebuia cumva să schimbăm imaginea din această zonă care face legătura dintre centrul civic și Parcul Dragalina. Fântâna lui Oprea este un simbol. Acum, ne place, nu ne place, acolo am moștenit-o și eu îmi doresc să o putem reabilita”.

Deși își dorea încă din mandatul trecut să ofere o cu totul altă imagine fântânii, Felix Borcean a găsit abia acum fondurile necesare pentru a-și transforma planurile în realitate, fiind vorba despre zeci de mii de euro. „Anul acesta, prin eforturi financiare considerabile, din bugetul Serviciului de Întreținere și Reparații (SPIR), au fost alocați bani pentru reparația și modernizarea fântânii. Costurile se ridică undeva în jurul a 30.000 de euro. Doar sistemul de automatizare ne costă aproape 20.000 de euro.”, declară astăzi primarul Felix Borcean.

Ca aspect, fântâna va fi îmbrăcată în gresie albă care imită curgerea apei, iar cele două turnuri – în marmură verde. „Va fi automatizată cu jocuri de apă, lumini și muzică, redevenind, după multă vreme, atracția principală a centrului, cel puțin în lunile de vară.”, a mai spus Felix Borcean.

Încadrată de clădiri de importanță istorică, majoritatea în stilul arhitectural baroc, elementele din marmură propuse pentru modernizarea fântânii vor face ca acest reper caransebeșean să se încadreze mult mai armonios în planul de dezvoltare urbanistică a centrului civic.