„Vai mama noastră, ce-am ajuns. Să ne conducă primarul «bișnițar»”

În urmă cu patru ani, aproape jumătate dintre reșițenii care votaseră erau uluiți de faptul că vor avea un primar „bișnițar”, care făcuse avere din macaroane și tăieței. „Cum dracu’ domnule să ne conducă unul ca ăsta?”, se întrebau cei care îl susținuseră pe Crina și PSD. „Vai mama noastră, ce-am ajuns”, se tânguiau nostalgicii după istoria industrială a Reșiței. „Câinii o să ne mănânce.”

După patru ani, la ușa primarului „bișnițar” și macaronar e coadă. Coadă de primari veniți să facă rost de rețeta de succes a dezvoltării Reșiței în ultimii ani. Și nu orice primari. Dominic Fritz, de la Timișoara. Și după Fritz a venit primarul de la Tulcea. Tot pentru așa ceva. Oamenii vorbesc – „Ai văzut ce a făcut ăla de la Reșița?” – Facebook își face treaba, postările lui Fritz despre Nelu Tăiețelu adună like-uri, se distribuie, săptămâna viitoare alți doi primari vin să-l cunoască pe Popa. Și ce se mai împăunează Tăiețelul când la ușa lui rândul va fi până în piață, mai ceva ca la Ilie Bolojan în urmă cu patru ani.

E adevărat, neamțul ăsta e la primul mandat, nu le prea are cu administrația locală. Totuși, e primarul Timișoarei, și nu al comunei Bethausen, motiv pentru care ar fi fost normal să stea de vorbă cu Robu sau cu primarii din Arad și Oradea, orașe mari și dezvoltate, nu ca amărâta noastră de Reșița. Totuși, Fritz a venit la Nelu Popa, simțind că are ce învăța de la el. A venit să-l întrebe cum dracu a reușit în patru ani să atragă mai multe fonduri europene decât Timișoara? Cum? Are vreo pilă la Bruxelles? Și dacă da, să-i pună și lui o vorbă bună, că are în plan câteva proiecte mari. Și cum i-o trecut prin capul lui de „bișnițar” și macaronar să facă cât nu au făcut ceilalți primari la un loc? Iar Tăiețelu, băiat de-al nostru, din popor, și-a suflecat mânecile la cămașă și i-a vorbit vreo trei ore ce a făcut în patru ani.

Cum ce a făcut? A, înțeleg, promenada aia de pe malul Bârzavei e caca-maca. Cu asta să se laude Tăiețelu? Așa e. Pentru un rahat de promenadă să vină Fritz să ia lecții de la primarul Reșiței? Să fim serioși. Da, o caca-maca ce ține de normalitate, dar pe care niciun alt primar până la el nu s-a gândit să o amenajeze. Nici străzile din Lunca Pomostului, cărora le-am pierdut numărul, nu reprezintă motiv de mândrie? Normal. Cât timp ele sunt făcute după modelul parizian, nicidecum după cel autohton, peticite din trei în trei ani, este normal să nu-ți placă. Ne-am tânguit după celebrul ceas de la 7 Noiembrie, dar am scăpat din vedere cum arată zona acolo, pe malul drept al Bârzavei. Cum? În locul celor două supermarketuri să se fi construit altceva? Ce? Nu știți? Înțeleg, important e să comentați, nu-i așa?

Trec peste parcuri, locuri de joacă, centrul civic, festivalul de rock din Poiana Golului și alte zeci de „mărunțișuri” edilitare de acest gen și mă întreb de ce ar veni oamenii ăștia la Reșița? De nebuni ce sunt? De plictiseală? Pentru a bea una mică cu Tăițelu la Ponton? Sau pentru că au intuit perfect că au multe de învățat de la „bișnițarul”, macaronarul și, mai nou, omul care l-a făcut pe Romeo Dunca președinte, iar pe liberali, majoritari în Consiliul Județean?

Întrebare pentru toți cei care nu iubesc Reșița de azi, cu atât mai puțin pe cea de mâine, cu tramvai și autobuze electrice.