Ura şi la gară!

Au fost date rezultatele exit-pollurilor la ora 21 fix. Am mai butonat pe la tv, am mai citit opinii pe Fb. Ca şi până acum, şi unii şi ceilalţi înjură. Mai literar unii, mai birjăreşte alţii. Ce reţin este că Iohannis a biruit într-o manieră ce nu mai poate permite trimiteri la şmecherii şi acoperiţii de prin alea acoperite. Nici de eventuale fraude nu mai permite scorul să se facă vorbire. Ceea ce vreau să scriu acum, fără niciun fel de entuziasm produs de numele şi partidul câştigătorului, este despre ce va fi. Şi la ce să ne aşteptăm. Nu s-a mai întâmplat de multişor să avem şi preşedinte şi guvern date de aceeaşi formaţiune politică. Iată că acum le avem. Preşedinte liberal, premier liberal. În Parlament nu este prea clar, dată fiind fragilitatea majorităţii de dreapta sau, mai degrabă, a majorităţii anti-PSD. Se vor da lupte crâncene pentru sensibilizarea parlamentarilor înspre a se dedulci la posmegii puterii. Şi sunt convins că luptele crâncene nu vor dura ceva mai mult de un secretariat de stat, de un directorat de companie naţională etc. Sunt chestiuni ce vor pune o presiune fantastică pe politicienii puterii. Acum le au pe toate, doar să facă. Nu cred că Iohannis îşi va mai permite să se întoarcă din SUA, dacă se va mai duce, doar cu o şapcă şi nu cu eliminarea vizelor pentru români. Nu cred că viitoarea, deja actuala putere politică de la Bucureşti va mai putea să neglijeze Constituţia, cea care spune că statul este obligat să le asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Nu cred că vor mai putea ignora investiţiile şi exploatarea resurselor naturale în interesul naţiunii române. Pe de altă parte, umilinţa electorală a PSD-ului nu cred că va duce la altceva decât la o crâncenă monitorizare a puterii. Dacă stau şi mă gândesc bine, teoretic, totul este în avantajul poporului. Lupta celor sus menţionaţi nu poate avea drept rezultat decât o mai atentă şi mai parcimonioasă cheltuire a resurselor financiare ale ţării. Dar şi aici revin la marea problemă de conştiinţă a oamenilor politici din România, pentru a se împlini cele scrise de mine este nevoie de o profundă conştiinţă naţională a aleşilor. Or, daţi-mi voie să cred că şi la un procent de sută la sută votul nostru nu poate trata nemernicia.