A optimiza, a eficientiza, a impacta – falși prieteni ai evoluției?

Verbul – nucleul unei comunicări – e cel care îmi reține și azi atenția. Limba este un sistem deschis (a nu se înțelege haotic permisiv și inconștient tolerant), iar limba română contemporană (ca disciplină) nu poate rămâne imună la fenomenul natural prin care uzul și contextul depășesc cadrul strâmt a ceea ce scrie în cărți. Pornesc de la cărți însă și confrunt uzul cu norma. Mereu fac asta și mereu manifest un entuziasm veritabil școlăresc sau sentimentul că voi descoperi ceva fabulos de frumos.

A optimiza e notat de DOOM2, semn că rigorile sistemului oficial (și actual) de lexeme îl acceptă. Mai mult, i se dăruiește și un sinonim, a îmbunătăți, de către o lucrare lexicografică mai veche – Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997. Definiția e una destul de previzibilă și de simplă. Primesc rapid confirmarea: „a face optim” – Noul dicționar explicativ al limbii române, 2002. Originea și legăturile externe sunt și ele chestiuni care ies de sub semnul vreunei filosofii greoaie: fr. optimiser, engl. to optimize. Și chiar nu e vreun impact furculisionic la mijloc!

A eficientiza, „a face să fie eficient”, e și el prieten cu dicționarele. Apare în DOOM2, argument că limba română actuală îl conservă și îl utilizează, contextele în care este materializat nefiind puține. Așadar, se exclude ideea artificialității. A eficientiza se „traduce” ușor printr-un sinonim cu final asemănător: a rentabiliza (Dicționar de sinonime, 2002), dovadă că sufixul -iza este extrem de productiv în limba română, neconstituind vreo bizarerie lexematică, ci o dovadă că precedentul în limbă poate deschide calea oficializării unor noutăți în materie de vocabular.

A impacta, contrar așteptărilor mele (nu l-am auzit foarte des), e notat de Micul dicționar academic, ediția a II-a, 2010, explicația fiind: „a menține în contact strâns două suprafețe, două fragmente de oase fracturate etc.” Se vede clar că e un termen medical, dar se și întrevede că de aici nu e dificil să ne imaginăm o extensiune semantică (lărgire a sensului unui cuvânt). Cuvântul e absent din DOOM2 și nu apare pe www.dexx.ro, dar este notat de Marele dicționar ortografic al limbii române, 2008, ceea ce mă face să cred că nu e un cuvânt ce trebuie respins. Procedeul impactimpacta nu e unul nou, fenomenul îmbogățirii și al completării unei paradigme nu e nici el un nou absolut, iar uzul e cel care-i confirmă utilitatea și aplicabilitatea (deși există expresia a avea impact). Redau câteva contexte: „Trenduri care impactează mediul economic a fost tema celei de-a doua conferințe.” (www.businessdays.ro); „Noi obligații de raportare care impactează modul în care companiile gestionează prețurile de transfer.” (http://business-review.eu/); „Încă de la înființare am încercat să schimbăm mentalități, să prezentăm aspectele care impactează asupra serviciului (…).” (www.cameradeputatilor.ro); „Într-o lume în care tehnologia și inovația ne impactează viața (…).” (https://ro.wikipedia.org/wiki). Drept e că termenul apare mai ales într-un domeniu deschis globalizării și internaționalizării limbajului – businessul, însă tocmai aceste apariții îl validează ca element lexical necesar; e un cuvânt specializat, aparținând unui compartiment funcțional. Contextul e, așadar, elementul-cheie al discuției despre noutăți și bizarerii lexematice. Nu aș vedea verbul materializat în contexte de tipul: Scrierile lui Caragiale au impactat societatea epocii sale.; Ecourile revoluției impactează tineretul prezentului., dar în contexte descriptive ale unor realități politice sau economice își are locul.

Închei aici și dau întrebarea (retorică) de la început pe o concluzie simplă: cele trei verbe nu sunt prietenii falși ai evoluției, iar respingerea lor ar fi un soi de bigotism lingvistic.