Un profesor de la Universitatea de Științe Agricole din Timișoara a reușit să obțină în acest an o roșie gigant, care cântărește aproape două kilograme. Leguma a fost fertilizată exclusiv organic, iar profesorul timișorean a explicat cum se poate acest lucru fără a fi folosite îngrășăminte chimice.
Radu Șumălan este profesor în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, iar din anul 2012 conduce o echipă de cercetători care încearcă să realizeze roșia românească perfectă, gustoasă și mare.
Iată că în această vară profesorul timișorean a reușit să obțină o roșie gigant, care cântărește 1,815 kg și a fost fertilizată exclusiv organic. Radu Șumălan a explicat că această roșie a crescut atât de mult fără a fi folosite îngrășăminte chimice ca urmare a temperaturilor scăzute din timpul înfloritului, dar și pentru că soiul a fost predispus să aibă fructe mari.
„Fructele deformate de roșii – fața de pisică, cum zic americanii – reprezintă un fenomen care apare în timpul formării florii și fructelor și poate avea cauze multiple (genetice, tehnologice și de mediu). Poate fi cauzată de temperaturi scăzute în timpul înfloririi, fertilizării cu doze mari de azot sau copilitului necorespunzător. Cultivarurile de tomate cu fructe mari (de exemplu, soiurile vechi și populațiile locale) sunt mai predispuse la aceste deformări. Fructele diforme apar frecvent și la alte specii la (căpșuni, gogoșari, vinete, etc). Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când temperaturile diurne scad sub 10 0C în timpul înfloritului. Vremea mai rece interferează cu polenizarea și face ca unele flori să rămână lipite de fructele în curs de creștere. Acest lucru determină ca o parte din fructele atașate să se dezvolte la timp, iar altele mai târziu.”, a precizat profesorul timișorean.
Radu Șumălan a adăugat că aceste roșii deformate nu-și pierd din gust.
„Se obțin astfel fructe gigantice, multiple, concrescute, uimitor de ciudate, dar acest lucru nu afectează gustul. Datorită prezenței din abundență a unor zone cavernoase pe fructe, acestea pot favoriza fixarea și dezvoltarea unor boli fungice sau apariția dăunătorilor ascuni care sunt dificil de depistat.”, a detaliat profesorul timișorean.