Țăranul și second-handul

De când cu tehnologia asta pe care nici nu ți-o imaginai în urmă cu douăzeci, treizeci de ani, pe rețelele de socializare au apărut tot felul de postări. Una mai interesantă decât alta. La mare căutare sunt cele cu animale de companie, câini și pisici de toate rasele, fiecare cu povestea lui. Unii postează peștișori colorați, broscuțe țestoase, hamsteri, șopârle din alea de import și alte lighioane. Era să uit, o vedetă de pe la noi și-a făcut prietenă o găină, pe care o cară după ea peste tot unde se duce. Să nu vă imaginați că respectiva galinacee face parte din categoria celor despre care se spune că „este proastă ca o găină”. Nu, e emancipată rău porumbaca noastră, rudă bună cu gât golaș de Transilvania, deși nu face ouă pentru simplul motiv că nu e călcată de cocoș.

Lăsând miștocăreala la o parte, că de altceva nu sunt bun, mă întreb de ce nu postăm pe Facebookul ăsta fotografii și filmulețe cu viața la țară. La prășit, cu joagărul la pădure, cu vaca la păscut, cu capra la pârci, la plivit buruiana în grădină, la cosit, la joc în fața căminului, cu femei tinere cosând pe etamină, cu slujba de la biserică, poze de la nunți și botezuri, cu mortul dus la groapă. Fotografii cu țărani autentici, cu palmele crăpate și obrazul ars de soare, cu bătrânii care încă mai poartă portul popular, cu porțile alea de lemn încrustate cu motive florale, cu femeile, atâtea câte mai sunt, țesând la război, cu pita scoasă din cuptorul cu lemne ori din țăst, cu ciobanii la târlă, cu fântâna cu ciutură de lemn ori cu carul tras de boi. De ce? E greu de răspuns? Eu zic că nu. De rușine, de asta nu postăm. Că, vai, ce-o să zică prietenii de la oraș când or vedea așa ceva? „Uite-l și pe ăla sau pe aia ce postează. Tot țărani au rămas de la coada vacii”. E o crimă să fii țăran? O jignire, ca să nu spun mai mult? Dar ce, țăranii nu sunt și ei oameni? Nu se compară în ființa lor cu cei de la oraș? Că nu au atâta școală? Pe dracu, unde e școală, și prostie. Ce nu înțeleg ăia care își plimbă găina în poșetă și șopârla pe reverul hainei sau a taiorului e că, de cele mai multe ori, țărănoii ăia sunt mai curați și mai frumoși la suflet decât mulți dintre maneliștii fomiști ce apar pe la televizor și se dau cocoși. Second-hand, bineînțeles. Cei autentici se găsesc doar în bătătura țăranului!