Instituţia are o datorie de 1,9 milioane de lei la bugetul de stat, bani care vor fi achitaţi timp de cinci ani din drepturile salariale ale angajaţilor. Nemulţumirea oamenilor care au rămas fără tichete de masă nu este însă singura problemă. Clădirea în care funcţionează Serviciul Judeţean de Ambulanţă este într-o stare avansată de degradare şi ar avea nevoie urgentă de reparaţii.
Tăierile salariale din 2010 i-au lăsat fără un sfert din salarii şi pe oamenii care zi de zi duc o luptă contracronometru pentru a salva vieţi. Deşi cele 25 de procente ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat, instituţia s-a pricopsit cu o datorie de aproape două milioane de lei, bani care trebuie înapoiaţi la Finanţe tot din buzunarele angajaţilor. „Această rată ne îngreunează foarte mult situaţia. Ea oscilează între 21.000 de lei şi 40.000 de lei pe lună. Oamenii sunt nemulţumiţi pe bună dreptate. Ne-au luat cei 25 la sută în 2010, dar nu au fost daţi unde trebuie. Există un dosar de cercetare penală a celor în cauză. Conform legislaţiei, rata provine din drepturile salariale şi tot de acolo trebuie plătită. Ca să nu tăiem din nou salariile, am găsit această soluţie, pentru că şi tichetele de masă sunt un drept salarial”, a explicat directorul Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Daniela Popescu.
Dificultăţile pe care le întâmpină instituţia nu se opresc însă aici. „Noi niciodată nu am avut bani suficienţi. De 32 de ani de când lucrez la Ambulanţă am mai avut lipsuri, dar lucrurile s-au înrăutăţit cu adevărat din 2000, de când s-a aplicat legea asigurărilor de sănătate. Niciodată nu au fost fonduri, întotdeauna am fost în subfinanţare, indiferent de manager. Chiar dacă suntem o unitate vitală, chiar dacă a trebuit să fim la datorie zi şi noapte, chiar dacă am avut calamităţi şi solicitări peste cele plătite, cele care au depăşit numărul au rămas neplătite”, a declarat Marius Cotîrlă, directorul medical al instituţiei.
Citeşte şi: Bătaie de joc la Ambulanţă
Apă de ploaie. La propriu şi la figurat
Lipsa banilor îşi spune cuvântul şi în felul în care arată clădirea blocului administrativ. Acoperişul este stricat, iar apa provenită de la topirea zăpezii s-a infiltrat în pereţi. Pe plafonul holului şi în unele birouri zugrăveala stă să cadă, iar în zilele când plouă oamenii strâng în găleţi apa care curge din tavan. Soluţia ar fi, spune directorul medical al instituţiei, o mai mare implicare din partea autorităţilor judeţene. „Din anul 2000 nu s-a mai făcut nici o reparaţie. Aş sugera ca această instituţie, de interes judeţean şi naţional strategic, pentru că am avut intervenţii şi la inundaţiile din Olt, Vâlcea, ar trebui ajutată. Consiliul Judeţean Caraş-Severin ne-a racordat la gaz în anul 2008 şi ne-a montat o centrală, ca să avem şi noi căldură măcar în blocul administrativ. Dar de atunci s-au întrerupt investiţiile. Ar fi urmat nişte reparaţii, să ne pună termopane, dar nu s-a mai făcut nimic. Spitalul Judeţean Reşiţa e de interes judeţean, e forul medical superior. Dacă pe ei Consiliul Judeţean îi finanţează cu regii, cu plăţi, dotări, întreţineri, pentru noi de ce nu se găsesc soluţii? Sediul central e în degradare evidentă. Ar trebui să fim ajutaţi măcar cu plata utilităţilor. Din serviciile medicale trebuie să plătim totul, de la coală de hârtie, internet, apă, gaz, curent, curăţenie. Altfel e foarte greu. Iar clădirea are neapărată nevoie de reparaţii”, a mai spus Marius Cotîrlă.
Veşti bune ar fi, însă oamenii mai au de aşteptat. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, pe lista investiţiilor din viitorul apropiat este prevăzută şi reabilitarea imobilului în care funcţionează Serviciul Judeţean de Ambulanţă. „Avem în vedere în perioada următoare reparaţii la clădirea respectivă”, a declarat acesta.