Sentință aberantă la Tribunalul Caraș-Severin! Judecătoarele aldea și beg le-au tăiat colții câinilor de pază ai democrației de la Express de Banat!

Jurnaliștilor de la Express de Banat, care deranjează tot mai tare în ultima vreme, li s-a pus pumnul în gură. Prin sentință judecătorească!

De către cine?! De către două judecătoare ale Tribunalului Caraș-Severin care, cel mai probabil, nu au reușit să păstreze în echilibru balanța justiției din cauza setei de răzbunare. De răzbunare pentru articolele publicate de Express de Banat care o vizau pe una dintre judecătoare și pe soțul celeilalte!

Ditamai directorul!

Totul a plecat de la Caius Isac, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Caraș-Severin, care, după ce s-a răstit nervos la una din jurnalistele Express de Banat și i-a închis telefonul în nas, deranjat fiind că o ziaristă își permite să-l sune în timpul orelor de program și să-i solicite informații publice de interes general despre acordarea unor facilități fiscale angajatorilor, s-a simțit ofensat de articolul „Caius Isac nu-și vede lungul nasului!” (https://expressdebanat.ro/caius-isac-nu-si-vede-lungul-nasului-angajatorii-au-ramas-cu-buza-umflata-si-isi-cer-banii-de-la-stat/), în care era adus la cunoștința opiniei publice comportamentul său de director plătit din bani publici. A solicitat o întrevedere cu redactorul-șef, care a avut loc, precum și un drept la replică, pe care Express de Banat i l-a publicat. Nu a fost însă mulțumit și, câteva luni mai târziu, a formulat o acțiune în instanță în răspundere delictuală. Pentru că, probabil, după o discuție cu procuroarea Otilia Micloșină, în preajma căreia e văzut destul de des, s-a gândit mai bine și a constatat că, totuși, i-ar fi fost „încălcat dreptul la onoare, demnitate, reputație și imagine prin permiterea publicării unui articol care conținea afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare și mincinoase la adresa sa”.

Prin articol, a justificat Isac în cererea de chemare în judecată, se arată că ar „fi suspect modul în care, la doar șase luni, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă ar fi adus la zero fondurile dispuse pentru stimularea oamenilor de afaceri de a le da o șansă șomerilor” și că „suspiciunile prezentate de patronii din Reșița nu pot fi epuizate din cauză că ușile instituției publice sunt închise”. Mai mult, semnatara articolului și redactorul-șef care a fost de acord cu publicarea lui au susținut că „funcția pe care o deține îi cere ca în contul banilor publici pe care îi primește să stea la dispoziția cetățenilor nu doar din bun simț, ci pentru că așa spune și Legea 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile publice”. Păi, și nu au avut dreptate?!

Isac mai e revoltat și pentru că redactorul ar fi vorbit ironic despre performanțele sale, numindu-l „directoraș”, dar și pentru că ar fi utilizat insinuări fără nicio acoperire probatorie, care ar fi avut drept scop denigrarea sa, că a fost prezentat în conștiința publică într-o lumină negativă, ca fiind o persoană nedemnă din punct de vedere moral și profesional pentru funcția pe care o deține. Mai mult decât atât, ziaristele ar fi urmărit distrugerea reputației sale, acceptarea utilizării expresiilor jignitoare și ironice în cadrul articolului, de genul „directoraș” sau „nu-și vede lungul nasului”, demonstrând, în opinia sa, că ziaristele au acționat cu intenție. A stabilit și un preț al onoarei și demnității sale, care i-ar fi fost știrbite: 60.000 de lei. Șase sute de milioane de lei vechi!

Libertatea de exprimare, garantată de CEDO!

Chemate în fața instanței de fond, în speță Judecătoria Reșița, cele două ziariste ale cotidianului online Express de Banat au arătat prin avocat că în articolul respectiv au fost exprimate judecăți de valoare cu privire la activitatea directorului Isac, director al unei instituții publice și că nu au fost interesate deloc de viața publică a acestuia. Deși, poveștile din jurul său și al procuroarei Otilia Micloșină ar putea reprezenta un subiect de cancan. Nu e însă genul subiectelor din Express de Banat. Iar despre condamnarea definitivă la închisoare a fiului său pentru trafic de droguri s-ar putea umple ediții întregi. Revenind la procesul pe care Isac l-a deschis împotriva jurnaliștilor Express de Banat, trebuie spus, înainte de orice, că dreptul la libera exprimare este garantat de art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mai putem spune că, potrivit DEX-ului, expresia “a nu-și vedea/cunoaște/ști lungul nasului” semnifică a (nu)-și da seama cât e în stare să facă acesta cu puterile proprii; a (nu) se comporta cuviincios. La fel de important de știut este că libertatea jurnalistică include și posibila recurgere la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare. În acest sens s-a pronunțat și CEDO, dar și Înalta Curte de Casație și Justiție!

Tot la Corina va ajunge! Și a ajuns!

Dar ce vorbim noi despre CEDO, despre libertatea cuvântului?! Când zarurile erau aruncate de la bun început! Cel puțin așa se lăuda o avocată pe scările tribunalului, care era convinsă că, indiferent ce se va întâmpla la Judecătoria Reșița, mai devreme sau mai târziu, dosarul tot la Corina va ajunge. Care Corina conta mai puțin, pentru că ședințele de bilanț din ultimii ani arătau că la Tribunalul Caraș-Severin se face justiție de calitate! Că balanța justiției nu înclină pe șpăgi sau în funcție de cine știe ce interese. Până să se ajungă la Tribunal, dosarul s-a judecat în primă instanță la Judecătoria Reșița, care a confirmat că, „potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 1 și 6 din Constituția României, libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor sau credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile, aceasta neputând însă prejudicia demnitatea și onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. Mai mult, instanța a reținut că art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră dreptul la libera exprimare, drept care include libertatea de opinie, libertatea de a primi sau comunica informații sau idei, fără ingerințe nejustificare din partea autorității publice.

Câinii de pază ai democrației

Curtea Europeană, a mai arătat Judecătoria Reșița, s-a pronunțat într-o cauză împotriva României, reținând că, în virtutea rolului său esențial într-o societate democratică, presa are sarcina de a comunica informațiile și ideile referitoare la orice problemă de interes general, respectând, desigur, drepturile și reputația celorlalți. „Curtea a apreciat că libertatea presei include și posibilitatea jurnalistului de a recurge la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare, întrucât este în interesul unei societăți democratice să se permită presei să își joace rolul indispensabil de «câine de pază» al democrației. În plus, acționând în interiorul cadrului legal al libertății cuvântului, ziaristul nu este ținut să probeze adevărul afirmațiilor publicate, în ceea ce privește opiniile, care au prin natura lor un caracter subiectiv. De altfel, Curtea a consacrat expres acest principiu, statuând că este inadmisibil ca un ziarist să nu poată formula judecăți critice de valoare decât sub condiția demonstrării veridicității acestora”, a mai reținut magistratul Judecătoriei Reșița.

Niciun prejudiciu!

E adevărat că trebuie asigurat un echilibru între libertatea de exprimare și dreptul la imagine, astfel că instanța are obligația să pună în balanță, pe de o parte, dreptul reclamantului la respectarea imaginii sale, la respectarea onoarei și a reputației, iar pe de altă parte, interesul public față de libertatea de exprimare, interes în care jurnaliștii joacă un rol esențial, de gardian public. În acest context, instanța de fond a arătat că un director „se expune inevitabil unui control atent, atât din partea presei, cât și din partea publicului în general, în ceea ce privește activitatea desfășurată la conducerea instituției și problemele existente la nivelul acesteia cu impact direct asupra populației. Reclamantul trebuie să manifeste toleranță în fața demersurilor jurnalistice ocazionate de problemele de interes general în care este implicat”.

Pe baza acestor considerente, dar și a multor altora, instanța a constatat că articolul incriminat de marele director Isac este de fapt o  îmbinare între judecăți de valoare și elemente factuale care nu au avut rolul de a-l denigra pe reclamant. „Ziaristele au urmărit să își îndeplinească cu bună-credință sarcina de a informa opinia publică asupra unor chestiuni de interes general și nu s-a dovedit că au fost determinate în acest demers de existența vreunei animozități personale sau de intenția de a leza în mod gratuit și nejustificat reputația sau imaginea reclamantului. (…) Articolul nu a redat aspecte pur private ale reclamantului, ci s-au făcut comentarii și s-au exprimat opinii rezultate din activitatea acestuia. Demersul jurnalistic analizat nu constituie un delict civil. Nu există un prejudiciu pe care reclamantul să îl fi înregistrat”, a stabilit Judecătoria Reșița, care a respins acțiunea în răspundere delictuală introdusă de Caius Isac, directorul AJOFM.

A omorât un copil și a fugit!

Totul a fost dat însă peste cap la Tribunalul Caraș-Severin, unde dosarul a ajuns la o anume Corina, așa cum avertiza amenințător o avocată încă de la înregistrarea cererii de chemare în judecată și unde practica CEDO și legislația în vigoare par să nu mai conteze deloc. La fel de probabilă cum pare revenirea DIICOT-ului și DNA-ului în instanța cărășeană, pentru că aici lucrurile chiar au luat-o razna! Exact în ziua în care a început judecarea apelului, Express de Banat anunța cum dosarul penal întocmit pentru ucidere din culpă și fugă de la locului accidentului pe numele doctorului reșițean Gheorghe Beg era strămutat la autosesizarea procurorului general al României din Caraș-Severin. Pentru că existau date și indicii temeinice că aici se trag sforile pentru ca doctorul să se spele pe mâini. Doctorul Beg, soțul judecătoarei simona beg! Judecătoarea care a făcut parte din completul de doi magistrați, alături de președintele de ședință, Alin Chiseev, care avea de soluționat dosarul jurnalistelor Express de Banat! simona beg a considerat că apelul lui Caius Isac trebuie admis, că jurnalistele ar fi vinovate. Judecătorul Chiseev a opinat însă exact pe dos, nedescoperind vreo culpă a ziaristelor.

S-a ajuns la Corina! Judecătoarea din dosarul mafiei imobiliare!

Fiind două poziții total diferite s-a ajuns la formarea unui complet de divergență. În condiții cel puțin suspecte a apărut al treilea judecător. Suspecte, pentru că la dosar nu există vreo dovadă cum a apărut… Corina! corina aldea! Judecătoarea despre care Express de Banat scria în octombrie 2015: EXCLUSIV. Judecătoarea Aldea a intervenit pentru ruinarea afaceristului drogat şi sedus de mediatoarea Ghinea! (https://expressdebanat.ro/exclusiv-judecatoarea-aldea-a-intervenit-pentru-ruinarea-afaceristului-drogat-si-sedus-de-mediatoarea-ghinea/). Nici corina aldea nu a putut trece peste dezvăluirile făcute de expressdebanat.ro, pentru că altfel nu putem explica decizia dată. Și anume, aceea de admitere a apelului. Ca atare, jurnalistele Express de Banat au fost obligate la plata în solidar a 15.000 de lei. Pentru „directoraș”, „performanțe îndoielnice” sau „nu-și vede lungul nasului”! Pentru că așa au vrut corina aldea și simona beg!

Sentință pe impresii, nu pe probe!

Felul în care cele două și-au motivat sentința este de-a dreptul uluitor! Scandalos și foarte periculos, pentru că, odată cu această soluție, democrația și libertatea de exprimare au fost suprimate! Prin ură și răzbunare! „Toate normele juridice au fost încălcate prin fapta pârâtelor de a scrie și a publica articolul denigrator, care a avut drept rezultat prejudicierea unor drepturi subiective ale apelantului reclamant, aducându-i atingere onoarei și demnității. Prin scrierea și publicarea articolului defăimător, prejudiciul «de imagine» s-a produs și constă în denigrarea persoanei apelantului reclamant”, au motivat cele două judecătoare. aldea și beg nu se opresc însă aici și arată mai departe că „pârâtele au depășit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, știrbind drepturile constituționale ale reclamantului și aducându-i grave atingeri demnității și onoarei. Afirmațiile factuale susținute într-un stil extrem de virulent lasă impresia cititorului că persoana ce face obiectul articolului ar fi vinovată chiar de comiterea unor infracțiuni”, scriu cele două în motivare. Bineînțeles, cu greșeli gramaticale. Asta, probabil, ca batjocura să fie maximă!

Concluzii halucinante!

Dar asta nu e tot. Cele două judecătoare, aldea și beg, au ajuns la o concluzie și mai aberantă: „nu se explică de ce autoarea articolului de presă a încercat să ia legătura telefonic cu directorul instituției pentru lămurirea unui subiect de interes general și în urma refuzului acestuia (…) atacă direct persoana directorului. Prin urmare, apreciem că nu poate fi vorba de buna-credință a ziaristei”. Ca atare, ziaristele nu și-au dovedit buna-credință prin faptul că l-au sunat pe directorul instituției să-i ceară un punct de vedere. După logica judecătoarelor, n-ar fi trebuit să-i adreseze nicio întrebare! Păi tocmai asta face un jurnalist, pune întrebări pentru a putea prezenta opiniei publice informații cât mai exacte și corecte! Dar aldea și beg sunt în stare să condamne oameni pe pure speculații. Cel puțin așa reiese din motivarea lor. Sau au capacități supraomenești și citesc gândirile cititorilor Express de Banat. „Articolul este pasibil de mai multe interpretări, astfel cum a fost interpretat de publicul acestui ziar, punând sub semnul îndoielii conduita profesională și morală a reclamantului”, au mai notat cele două în motivare. Cu alte cuvinte, aldea și beg cunosc cum a interpretat fiecare cititor al articolului respectiv expresiile jurnalistelor! Vrăjitoarea Brățara ar trebui să se teamă de acum încolo pentru meseria ei, că are concurență, nu glumă!

Președintele completului, judecătorul Alin Chiseev, a rămas ferm pe poziție și a explicat foarte clar de ce colegele sale pronunță o sentință scandaloasă. Chiseev a arătat cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului  a stabilit că prejudiciul moral produs prin articole de presă trebuie evaluat în contextul libertății presei și al libertății de exprimare, garantate atât prin Constituție, cât și prin Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Magistratul a mai arătat că libertatea jurnalistică acoperă posibilitatea recurgerii la un anumit grad de exagerare sau chiar de provocare.

„Practica judecătorească, inclusiv jurisprudența CEDO, este constantă în a aprecia că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui om politic care acționează în calitatea sa de personaj public, decât în privința unui particular, cel dintâi expunându-se, în mod inevitabil și conștient, unui control al faptelor și gesturilor sale, atât din partea mijloacelor de informare în masă, cât și a marelui public. Instanța constată că în cauză este vorba despre un discurs jurnalistic privind subiecte de interes public, care se referă la circumstanțe de ordine publică și, în acest caz, trebuie analizată existența faptei ilicite, avându-se în vedere limite mai largi ale criticii admisibile și existența relei sau bunei credințe a jurnalistului. (…) Lipsește reaua-credință. Termenii folosiți se încadrează în doza de exagerare a limbajului artistic, respectiv că reprezintă figuri de stil uzitate în limbajul jurnalistic spre a atrage atenția opiniei publice asupra subiectului dezbătut, pentru a transmite un mesaj critic”, a arătat judecătorul Alin Chiseev, care a opinat că apelul lui Caius Isac trebuie respins. Deciziile corinei aldea și simonei beg au cântărit însă mai mult! Cât un pumn în gura presei libere și a libertății cuvântului!

 

Rămâi pe expressdebanat.ro să vezi cine condamnă sentința judecătoarelor aldea și beg și ce se ascunde în spatele acestei încercări de a ucide democrația și libertatea de exprimare!

 

CITEȘTE ȘI: 

SCANDALOS. Democrația și libertatea de exprimare, ucise prin sentință judecătorească! De Tribunalul Caraș-Severin!

• Tweet
• Pin It