Scrisori deschise contra relocării persoanelor din Mociur! Nevo Parudimos: „Facem un apel la înțelegere și la echilibru”

Asociația Nevo Parudimos condamnă manifestațiile de instigare la ură apărute în spațiul public pe rețelele de socializare! Spiritele s-au încins din cauza proiectului de relocare a 500 de persoane din zona Mociur pentru execuția unor lucrări care să ajute la prevenirea riscului de sărăcie și excluziune socială.

Seria de scrisori deschide apărute recent în spațiul online în legătură cu relocarea unor familii din Mociur i-a atras atenția Asociației Nevo Parudimos. Cuvintele prin care pot fi caracterizate comentariile nu fac cinste reșițenilor: agresivitate, instigare la ură și violență. Discuțiile au pornit în urma proiectului câștigat de Primăria Reșița, care are ca scop modificarea infrastructurii din cinci zone ale orașului. Inițiatorii scrisorilor deschise se tem pentru siguranța copiilor în urma mutării cetățenilor aflați în risc de sărăcie în alte părți ale orașului.

Cu peste 10 ani de voluntariat și eforturi susținute în domeniul asistenței sociale, Nevo Parudimos explică rațiunea din spatele demersurilor și lansează un apel la înțelegere și echilibru: „Grupul de Acțiune  Locală Reșița a primit o finanțare de aproximativ 7 milione de euro, se desfășoară o serie de activități legate de modificarea infrastructurii locative, rutiere și de transport pentru cele 5 zone urbane marginalizate identificate printr-un studiu sociologic (Mociur, Dealul Crucii, Traian Lalescu, colonia Baraj Secu și moara Juracek) precum și pentru zonele urbane aferente acestora. Prin urmare, toate cele 5 cartiere vor beneficia de o serie de modernizări și schimbări importante datorate sumelor alocate pentru persoanele  aflate în risc de sărăcie și excluziune crescut, fără a face alte diferențe socio-economice. Pe de altă parte, nevoia de a reloca, de a muta o serie de familii din Mociur este dată tocmai de pericolul de prăbușire în care se află unul din blocurile din acest cartier. De peste un an de zile, atât membrii ai societății civile cât și reprezentanți ai Primăriei Reșița au depus un efort constant pentru a identifica și  pentru a stabili o serie de criterii valide, legitime și transparente în vederea stabilirii ordinii celor care se  vor muta. Astfel, familiile care vor beneficia de alte spații de locuire sunt familii în care există cel puțin un membru care lucrează cu contract de muncă, cu mai mulți copii, care au depus eforturi financiare pentru a-și renova apartamentul/ locuința primită de la Primărie, care nu au condamnări penale sau alte  probleme de acest gen, care au plătite la zi chiriile și cheltuielile publice administrative. De asemenea, și  aceste familii sunt plătitoare de taxe și impozite, au copii care vor trebui să se mute la altă școală și care  vor trebui să renunțe la vecini, prieteni, precum și să se supună efortului financiar și stresului de a-și schimba locuința și vecinătatea”.

Daniel Grebeldinger, liderul Asociației Nevo Parudimos, mai spune că frica de creștere a numărului de infracțiuni nu este justificată pentru că persoanele care au comis fărădelegi au fost pedepsite. „Prin urmare, facem un apel la înțelegere și la echilibru pentru a nu inflama un spațiu sensibil al conflictelor sociale pe baze interetnice, cu atât mai mult cu cât Banatul și Reșița sunt exemple de conviețuire interetnică și socială de sute de ani. Suntem convinși că atât efortul nostru, cât și cel al municipalității va avea impactul scontat, astfel încât comunitatea reșițeană să beneficieze întru totul de modernizări, facilități și bună înțelegere. Inițiatorii acestor scrisori deschise vorbesc de siguranța copiilor și a familiilor lor pentru care sunt îngrijorați. În aceeași situație sunt și majoritatea familiilor oneste din aceste cartiere. Nu înseamnă că dacă din cei 500 de oameni ce locuiesc în Mociur avem 5-10 persoane care au comis infracțiuni, pentru care au fost trași la răspundere conform legii, toți locuitorii cartierului sunt infratori. De ceea ce facem azi depinde viitorul a 165 de copii din Mociur. Trebuie să ne gândim ca sărăcia nu are etnie, iar mâine poate fi oricare familie din oraș în locul acestor familii”, a declarat Daniel Grebeldinger.