Scandal pe banii dați de CJT pentru cultură, în 2023. „La sat nu se discută despre existențialism”

Au fost discuții aprinse la Consiliul Județean Timiș între aleșii politici pe tema finanțării proiectelor culturale prin programul TimCultura.

Consilierii s-au arătat revoltați de faptul că evenimente cu tradiție în județ au rămas pe dinafară și au contestat evaluarea făcută de echipa administrației județene.

„Comisia a făcut o propunere, criteriile nu au fost foarte inspirate, cel puțin denumirea criteriilor este catastrofală în percepția publică. Nu poți să evaluezi valoarea artistică și să o identifici ca pe un criteriu. Era altceva să specificăm o adecvare față de criteriologia din bidbook, frustrarea era mai mică din partea deponenților de proiecte pentru că înțelegeau că deși proiectul lor este consistent, nu este adecvat strategiei cu care s-a prezentat CJT în programul Capitalei Culturale. Executivul ne-a pus cumva în situația de a alege între a bloca câțiva nemulțumiți acum cu unele proiecte de tradiție pentru mediul timișorean și timișean sau a risca să rămână nefinanțate alte zeci de proiecte datorită procedurii foarte complicate. (…) Asta cu rugile sunt de acord că sună foarte prost, dar cumva trebuie să înțelegem că vorbim de un consiliu județean și de mediul rural. Eu sunt de acord că serile dansante rurale nu sunt ceea ce ne dorim noi de la o strategie de stimulare a culturii. Aici am și eu rezervele mele și, din păcate, am fost puși în situația de a analiza la pachet output-ul pe care l-a avut această comisie sau a refuza la pachet. Nu am putut să alegem noi care ar fi cele potrivite, după perspectiva noastră de interpretare a impactului cultural pentru Timișoara și Timiș.”, a declarat consilierul județean Raul Olajos.

„Nu consider că această comisie este cea mai competentă și nu sunt oamenii de cultură cei mai reprezentativi pentru județ și municipiu. Noi tot vorbim de ce nu finanțăm, dar nu vorbim despre proiectele finanțate cu sume excesiv de mari. Dăm 400.000 pentru niște mime și playback-uri la niște cântece de Disney.”, a spus consilierul PSD Ioan Sorincău.

„Evaluarea aceasta la cum o avem acum pare una făcută 100% din pix. Există o serie de acțiuni culturale care au fost prin criterii subiective depunctate și au primit zero puncte: Embargo, Ceau Cinema, Concertul din Peștera de la Românești ș.a.”, a spus Vlad Șendroiu, liderul consilierilor județeni USR.

„CJ nu este capabil să susțină proiecte cu tradiție, peste orice alt mod de evaluare.”, a declarat și Dan Idolu (PSD).

Alin Nica a explicat faptul că CJT nu poate susține toate proiectele culturale propuse de operatori.

„Primăria, din păcate, a eliminat acel program anual de finanțare a activităților culturale din prioritățile sale și atunci noi am avut o supralicitare de 12 ori a sumei pe care noi am pus-o la dispoziție, chiar și așa majorată cu două treimi față de anul trecut. Și evident apar nemulțumiri din partea celor care nu au obținut finanțare. (…) Nu pot să îmi dau cu părerea cu privire la calitatea profesională a fiecărui membru din comisie. (…) Au fost unele proiecte care au fost depuse greșit, pe alte axe pe care nu se încadrau și au fost îndreptați de colegii de la consiliul județean către programul de finanțare al proiectelor pe Capitală Europeană a Culturii pe care îl vom lansa la Centrul de Cultură și Artă Timiș, aproape 7 milioane de lei vom avea și acolo.”, a declarat Alin Nica.

Liberalul a vorbit și despre motivele pentru care prin TimCultura au fost finanțate rugi și zile ale orașelor și comunelor, iar evenimente culturale de tradiție nu.

CITEȘTE ȘI: Ceaunul și grătarul, zilele comunelor și rugi, finanțate de CJ Timiș în 2023

„Vreau să facem distincție între mere și pere. E o secțiune dedicată exclusiv unităților administrativ-teritoriale și acolo se finanțează doar evenimentele propuse de primării. Nu intră în concurență un eveniment promovat de o primărie cu unul promovat de un ONG. (…) Peste 80% din proiectele depuse pe componenta care se referă la ONG-uri sunt din Timișoara, nu putem să ne substituim Primăriei Timișoara. CJT are o responsabilitate pentru întreg județul.”, a declarat președintele CJ Timiș.

La selecția inițială a proiectelor au fost depuse 20 de contestații. Doar una a fost soluționată în favoarea operatorului cultural.

„Noi nu am jurizat proiecte, doar am rearanjat în cadrul punctajului listei de proiecte. De exemplu, pentru studiul acela arheologic referitor la Piața Sfântul Gheorghe, care nu a câștigat în prima etapă, am recalculat și am trecut. Este ultimul pe lista celor câștigătoare. (…) Dacă vorbiți de Embargo, cel care a depus proiectul e puțin cam ciudat. S-a certat cu primarul de la Dudeștii Vechi, de acolo a pornit. (…) Vreau să explic un exemplu, nu am nimic cu omul și consider că fiind un eveniment de tradiție s-ar fi putut găsi o astfel de cale. Dar tonul face muzica. La Peștera de la Românești nu s-a depus contestație. Sigur că poți reanaliza, dar îți trebuie un document. (…) În cadrul strategiei culturale există o anumită linie de sprijinire a evenimentelor culturale din mediul rural. M-aș bucura să se discute despre existențialism, dar nu se discută despre asta. Se discută despre rugi, despre sărbători cu tradiție și atunci poți să îi sprijini și pe ăia. Când se va discuta despre existențialism, cu certitudine îi vom chema pe prietenii noștri Mircea Mihăieș și alții ca să participe acolo, dar deocamdată primarii asta au cerut și asta au primit.”, a spus Viorel Coifan, președintele comisiei de contestații.

Anul acesta, CJ Timiș a alocat programului TimCultura 7,2 milioane de lei. Din cele peste 350 de proiecte culturale depuse spre finanțare, 220 au fost aprobate.

• Tweet
• Pin It