Șansele alegerilor anticipate. Cine susține inițiativa și când ar putea avea loc

PNL și-a propus să accelereze, începând cu luna februarie, procedurile în vederea declanșării alegerilor parlamentare anticipate, pentru ca acestea să aibă loc până în aprilie. Inițiativa este susținută de președintele Klaus Iohannis și de o parte dintre parlamentari.

Prim-vicepreședintele partidului, Rareș Bogdan, a anunțat, la sfârșitul lui decembrie, că liberalii poartă negocieri cu partidele parlamentare pentru declanșarea anticipatelor, fiind nevoie de încă 24 de voturi pentru a susține un astfel de demers.

„Acest demers este susținut de USR, UDMR și PMP. Ne așteptăm ca cei care au sprijinit investirea Guvernului Orban, din 23 de parlamentari ALDE, să susțină demersul nostru. (…) Este normal să ne dorim o majoritate formată din două sau trei forțe politice, din care vioara întâi să fie PNL și un Guvern condus de Ludovic Orban. Veți vedea că avem toți pașii pregătiți, lunile februarie, martie vor fi extrem de interesante. Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate”, a declarat europarlamentarul.

Potrivit acestuia, grupul de nouă parlamentari demisionari din Pro România, conduși de deputații Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin, vor susține anticipatele.

„Ar mai fi nevoie de 24 de voturi care pot fi formate din demisionari, din așa numiți independenți și din cei care aparțin minorităților naționale”, a afirmat Bogdan.

Premierul Ludovic Orban a declarat că este nevoie de anticipate pentru că „este foarte dificil, cu actualul Parlament, să se adopte legi care să fie legile așteptate de oameni”.

Noua sesiune parlamentară va începe pe 3 februarie. Liberalii analizează variantele prin care anticipatele pot avea loc. PNL ia în calcul că PSD, aflat în opoziție, poate depune o moțiune de cenzură care să demită Guvernul și astfel să înceapă un proces de declanșare a alegerilor înainte de termen. O altă variantă este ca premierul Ludovic Orban să-și dea demisia.

Social-democrații nu exclud varianta depunerii unei moțiuni de cenzură, având în vedere că Executivul s-a angajat să elaboreze proiecte importante de lege prin asumarea răspunderii, ocolind Parlamentul. Pe 16 decembrie, Gabriel Zetea, lider regional al PSD, a anunțat că partidul va depune moțiune de cenzură doar dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe modificarea legislației electorale, respectiv pe alegerea primarilor în două tururi.

Președintele Klaus Iohannis susține organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen. Șeful statului a afirmat că adoptarea unei eventuale moțiuni de cenzură la adresa guvernului Orban ar fi un prim pas în această direcție.

Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, nu susține ideea organizării anticipatelor. Acesta declara la începutul lunii decembrie că nu există nicio criză pentru a grăbi formarea unui nou Legislativ, România având deja un Guvern, un președinte și un Parlament.

„Nu e prima dată în istorie când avem un Guvern minoritar. În momentul în care nu poți învesti un Guvern faci anticipate. Eu cred că totuși încearcă să forțeze aceste alegeri anticipate, în urma unor sondaje de opinie, care este total nedemocratic si neconstrutiv pentru România. A încercat și domnul Năstase acest lucru. Anticipatele apar când nu există o majoritate conturată”, a declarat liderul social-democraților.

În schimb, unii lideri din PSD vehiculează ideea că președintele Iohannis și PNL vor acest lucru deoarece se tem că guvernarea actuală va fi un eșec iar astfel, până la alegerile parlamentare la termen din toamnă, liberalii ar mai pierde din electorat.

De asemenea, ALDE nu susține organizarea scrutinului înainte de termen. Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu a transmis că declarațiile lui Rareș Bogdan nu fac decât să alunge investitorii. Totodată, ALDE precizează că nu intră în această „aventură politică” doar pentru ca PNL să mai obțină câteva procente. Tăriceanu speră ca premierul să nu-și mai asume răspunderea pentru alte proiecte de lege, deoarece există riscul ca aceste demersuri repetate să fie oprite cu o moțiune de cenzură.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a discutat cu prim-ministrul Orban înaintea încheierii sesiunii parlamentare iar liderul UDMR a precizat că susține organizarea anticipatelor cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale.

Liderii Alianței USR-PLUS, Dan Barna, respectiv Dacian Cioloș, susțin alegerile parlamentare anticipate. Dan Barna a explicat că luna februarie va fi decisivă pentru a afla dacă va fi sau nu un scrutin înainte de termen. Liderul USR spune că dacă se va ajunge la o decizie, alegerile parlamentare vor avea loc în aceeași perioadă cu localele. Dacian Cioloș i-a cerut public președintelui Klaus Iohannis declanșarea rapidă a alegerilor anticipate „pentru a evita distrugerea țării”.

Parlamentarii PMP ar putea susține condiționat demersul. La începutul lunii decembrie, Eugen Tomac declara că partidul pe care îl conduce va susține scrutinul înainte de termen dacă deputații PNL și USR votează pentru proiectele de lege privind alegerea primarilor în două tururi și reducerea numărului de parlamentari.

Procedura pentru declanșarea anticipatelor

Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar “după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare” de către preşedintele României.

Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.