Vezi aici cum se sărbătorea ziua de 1 Mai!

După reguli vechi sau după cele noi, întreaga ţară sărbătoreşte astăzi ziua de 1 Mai, Ziua Muncii. Românii şi-au luat bagajele şi au plecat deja în minivacanţă să încingă grătarele, să se distreze şi relaxeze. Însă mulţi dintre noi vrem să ştim cum a fost sărbătorit 1 Mai în perioada comunismului.

Potrivit ziarului Adevărul, în perioada comunistă, pentru toţi românii, 1 Mai însemna lozinci de preamărire aduse lui Nicolae Ceauşescu, pancarte uriaşe înălţate şi ore în şir de stat în soare. Nu intra în discuţie o posibilă abatere de la regulă sau absenţa cuiva, pentru că ameninţările şi sancţiunile erau pe măsură. Nu avea voie să lipsească nimeni, pentru că riscau să fie disponibilizaţi, fie mutaţi la un loc de muncă mai greu. Drept urmare, muncitori sau copii, toată ţara era prezentă pentru a-l elogia pe preşedintele Ceauşescu şi Partidul Comunist Român. De 1 Mai, cetăţenii aveau liber doar de formă, pentru că pregătirile dinainte, care durau câteva luni, îi solicitau de zeci de ori mai mult. Tinerii pregăteau cântece patriotice şi scriau mesajele de laudă adresate conducătorului, iar clasa muncitoare defila în uniforme. Cetăţenii erau încolonaţi în funcţie de întreprinderea la care lucrau şi erau obligaţi să stea ore în şir la coadă, pentru a ajunge, timp de câteva secunde, în faţa tribunei oficiale şi a fi salutat cu o mişcare de mână de către reprezentanţii Partidului Comunist. După încheierea adunării consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai aveau loc spectacole care reprezentau tot omagii aduse Partidului Comunist Român.

1 mai muncitoresc 2  1 mai muncitoresc 3

Obiceiul care s-a păstrat – grătarul

Continuând o frumoasă şi bogată tradiţie, sute de mii de oameni ai muncii petreceau ziua de 1 Mai împreună cu familiile lor, în mijlocul naturii, în parcuri şi locuri de agrement, participând la atractive şi recreative serbări, spectacole artistice şi manifestări cultural-educaţionale. Activitatea pe care românii o desfăşoară cu sfinţenie şi astăzi este evadarea la pădure pentru a încinge grătarele. Masa nu era atât de îmbelşugată pe vremuri, românii abia se descurcau să obţină câteva bucăţi de carne şi câteva beri pentru o distracţie pe cinste.

Alte variante preferate de români erau privitul la televizor, pentru că de 1 Mai aceştia beneficiau de program prelungit la televizor, de la 11.30 până la 22.00, în loc de 20.00 şi 22.00, cum era în mod obişnuit, ceea ce însemna un motiv întemeiat de sărbătoare. Partea nefericită era că, deşi aveau program prelungit, românii puteau să vadă doar emisiuni închinate tovarăşului, să asculte versuri şi cântece patriotice revoluţionare, muzică de promenadă cu fanfara armatei sau reportaje dedicate zilei de 1 Mai. O seară de 1 Mai se putea încheia la cinematograf, vizionând un film românesc sau rusesc. Tinerii care voiau să aibă parte de o petrecere împreună cu prietenii, rugăminţile la părinţi trebuiau să fie necontenite, pentru că erau puţini cei care le permiteau copiilor să sărbătorească până la ora cinci dimineaţa.

În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă, în 1890. 1 Mai a fost declarată „Ziua Internaţională a Muncii“ în 1889, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti.