Reșițeanca Alina Celia Cumpan, în topul bestseller Amazon!

Plecată de ceva vreme din țară, Alina Celia Cumpan adună reușite peste reușite, este promotor activ al limbii române în cadru organizat, și-a lansat patru cărți de poezie, face pași hotărâtori în carieră, își trăiește visul american. Mare bucurie i-a adus clasarea noului său volum lansat la editura americană Fig Factor Media Publishing, intitulat „Immigrant of the Planet”, în topul bestseller Amazon la nu mai puțin de trei categorii: European Poetry, Contemporary Poetry și Women’s Poetry. Cum a fost primită vestea?

„M-a luat total prin surprindere vestea venită de la echipa editurii cu care am lucrat, pentru că a venit la doar o lună de la publicarea cărții pe Amazon. Eram în perioada în care campania de marketing era în desfășurare, o campanie destul de modestă, de la care nu mă așteptam la prea multe valuri. Nu am niciun merit aici. Cititorii m-au plasat în poziția aceea prin numeroasele achiziții efectuate într-un timp record. Lor le mulțumesc pentru bucuria pe care mi-au dăruit-o.”, spune autoarea și explică de ce iubește poezia, este ea o formă mai apropiată de sufletul său, un mod de a-și exprima mai ușor trăirile, stările?

„Nu știu cine pe cine iubește mai mult, dacă eu iubesc poezia sau dacă poezia mă iubește pe mine. Ce știu cu certitudine este că poezia s-a agățat de gâtul sufletului meu copil fiind, pe străzile satului natal. Aveam vreo 4-5 ani când un bătrânel cu zâmbet angelic m-a oprit pe strada principală a satului invitându-mă să-mi iau un măr din poala lui (poala e șorțul pe care bătrânii din unele sate din Banat îl purtau peste pantaloni). Cu gura plină am mulțumit pentru mărul din care mușcasem nerăbdătoare și dădusem să-mi continui drumul când bătrânul m-a oprit zicându-mi: «Stai, fata moșului, stai să iți spun o poezie…» Îmi amintesc și acum gustul mărului verde și zemos, dar și primele versuri din poezia lui. Acela a fost primul contact cu poezia ce a ridicat bolți de emoții în sufletul meu și mi-a pictat un zâmbet admirativ pe chipu-mi de copil. Moș Tomiță făcea parte dintre bărbații satului Mercina ce s-au opus regimului instalat după 23 august 1944 și colectivizării forțate; era unul din locuitorii Mercinei ce au devenit în anii ’50 ținta preferată a Securității, care a deportat în Bărăgan 39 de familii și a trimis în închisorile de la Jilava, Aiud, Miercurea Ciuc, Văcărești, Gherla etc. mai bine de două treimi din populația masculină a localității. Poezia lui, versurile lui erau compuse în închisoare. Adolescentă fiind, citind poeziile Sfinților din închisori am realizat că și moș Tomiță fusese unul dintre ei… un sfânt ce a rămas anonim, ca mulți, mulți alții… Poate acesta e principalul motiv pentru care poezie e specială sufletului meu: pentru că ea a venit spre mine zâmbind, într-o zi de vară, dar agățata de o durere nespusă, de o poveste nepovestită, de un destin comun a unei generații prigonite în închisorile comuniste”.

Ce aduce nou ultimul tău volum de poezie, ilustrat de Iulia Șchiopu, realizat în condiții grafice deosebite?

Volumul este scris de o Alina „trezită pe tărâmul spiritual. Este o carte a adevărurilor împachetate in simplitate, a căutărilor, a redescoperirilor și regăsirii de sine în tranzițiile vieții. Este un manifest al toleranței, o invitație spre solidaritate, unitate și un volum în care bucăți din eterna jale a omului este povestită cu sufletul zâmbind în împăcarea cu sine și cu lumea”.

Spre bucuria cititorilor, cartea ta de poezie a fost lansată și în format fizic, nu doar online, într-un spațiu anume, alături de un public, limitat, ce-i drept, adaptat condițiilor impuse de pandemie.

„Da, sub restricțiile pandemice, în 18 aprilie, alături de câteva zeci de prieteni, într-o locație de poveste, la Stan Mansion, în Chicago a avut loc lansarea (fizică) oficială a acestui volum. Pentru mine a fost important să marchez momentul, a fost importantă calitatea evenimentului și nu cantitatea numerică a participanților. Emoțiile au îmbrățișat emoțiile în bucuria revederii față în față după un an în care fiecare din cei prezenți a încercat să stea cât mai protejat de virus în propria cochilie, în micile-mari sau marile-mici universuri personale. Printre măști, sfidând frica de contaminare, suflete minunate, majoritatea imigranți, prieteni români, argentinieni, sârbi, filipinezi, mexicani, bulgari, cubanezi mi-au fost alături pentru a dărui lumii Immigrant of the Planet.”

Stabilită din 2010 în SUA, Alina Celia Cumpan, este președintă a Societății „Autentic” de Limba și Cultura Română din Chicago, membră a cenaclului Retro din aceeași metropolă și un promotor activ al limbii române de peste ocean. Când și cum vă întâlniți în comunitatea românescă pentru a concretiza aceste acțiuni?

„Activitățile asociației ce a luat ființă în 2017 s-au restrâns considerabil pe timpul pandemiei, precum și întâlnirile membrilor acesteia. Dacă până în martie anul trecut desfășuram câteva activități/evenimente pe lună, după momentul respectiv am intrat într-o oarecare amorțeală impusă, parteneri în proiecte desfășurate doar în mediul online cu alte asociații românești de pe cuprinsul Americii (Washington DC, Denver, Seattle, Minnesota). Vreau să cred că încet-încet ne întoarcem la normal. Chicago s-a redeschis oficial doar în urmă cu câteva zile.”

Alina Cumpan este de o efervescență creatoare de nestăvilit, o „voce” a diasporei românești, o militantă menționată și consultată adesea, cu apariție în numeroase articole și reportaje ale unor instituții de media, autorități publice din țară și din lume. Este promotor cultural, se implică în organizarea unor activități centrate pe români și românism, pe nevoia de păstrare a identității culturale și nu numai. Este „Vocea femeilor din America de Nord”. Ce evenimente notabile putem aduce in atenția cititorilor noștri care au ca numitor comun, între altele, promovarea și păstrarea limbii române, a tradițiilor și a portului popular românesc?

„«Acasă la Origini» a fost un proiect drag sufletul meu sub coordonarea comunității La Blouse Romaine marcând Ziua Universală a Iei, evenimentele dedicate lui Constantin Brâncuși și lui Mircea Eliade, proiectul internațional din Anul centenarului «România 100 de rădăcini și o privire către viitor», programele în parteneriat cu Consulatul General al României din Chicago și cu Institutul Cultural Român, reprezentarea pe parcursul anilor a României în cadrul Festivalului Francofonic organizat de Alianța Franceză din Chicago, proiecte comunitare axate pe multiculturalism precum «Coming together» și lista continuă”.

Cu câteva săptămâni în urmă, Alina Celia Cumpan făcea „o spovedanie” la ceas de seară, notată pe Facebook astfel: „Mi-e dor de casă, de oamenii de acasă, de primăvara din România, de dezmorțeala lumii. De câteva săptămâni mă bate un gând… ce ar fi să mă întorc acasă? (după mai mult de un deceniu de când am plecat). Cred că acesta a fost doar un gând, așa, ce bine ar fi dacă… Pentru că Alina Celia Cumpan a devenit de curând cetățean american, cu acte în regulă, după ce a depus jurământul. Deci, nici gând de plecare!”