Reglementarea rețelelor sociale, aproape obligatorie!

După scandaluri legate de răspândirea știrilor false, de transmisiuni live ale unor sinucideri sau atacuri teroriste, rețelele sociale sunt nevoite să își schimbe abordarea, potrivit unei analize a Financial Times.

Acum aproape zece ani, o instanță din Italia a condamnat trei directori din cadrul Google la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că nu au reușit să împiedice ca un clip în care un copil autist era hărțuit să apară în rezultatele motorului de căutare deținut de companie. Sentința a fost considerată aberantă și a fost, ulterior, anulată.

După ce atacurile de la cele două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, au fost transmise live pe internet, autoritățile din Australia au introdus o nouă lege care prevede că directorii rețelelor sociale ar putea chiar să fie condamnați la închisoare dacă nu iau măsuri în timp util pentru a elimina conținutul violent.

Și în Marea Britanie, notează MEDIAFAX, a apărut ideea de a impune sancțiuni în astfel de cazuri. Mai concret, toate companiile care găzduiesc materiale generate de utilizatori ar urma să fie responsabile, inclusiv penal, pentru tot conținutul de pe paginile lor web. Această propunere, a fost, însă, criticată. „ (Măsura) s-ar putea să nu se încadreze în standardele rezonabile privind dreptul la liberă exprimare”, a declarat Alex Stamos, fostul director pentru securitatea informațiilor în cadrul Facebook și profesor la Universitatea Stanford.

Cu toate acestea, este clar că lupta împotriva conținutului care promovează ura și a dezinformării pe internet a luat amploare. Companiile Facebook și Google, care dețin cele mai mari platforme cu conținut generat de utilizatori, sunt forțate să se adapteze unei noi realități, după ce, timp de ani, nu au fost trase la răspundere pentru conținutul pe care îl găzduiau dacă înlăturau materialele cu probleme după o notificare prealabilă.

Schimbările de mentalitate în acest domeniu sunt majore, însă, în ultimii ani. Bob Iger, directorul executiv al Walt Disney, a declarat, miercuri, că „Hitler ar fi iubit rețelele sociale, cel mai puternic instrument de marketing pe care și l-ar putea dori un extremist”.

Cu toate că schimbarea a venit greu, două elemente au contribuit la apariția unei dorințe de modificare a regulamentelor în domeniu. Primul dintre ele a fost emoția puternică resimțită de public față de tragediile de tipul atacurilor de la Christchurch. Materialele de natură teroristă sau alte tipuri de discursuri care incită la ură, dar și faptul că unele tipuri de conținut ar putea să pună în pericol siguranța copiilor au determinat autoritățile din mai multe state să ia măsuri în acest sens.

În al doilea rând, companiile din domeniul internetului și-au pierdut în ultimii ani capitalul politic, inclusiv la Washington. Pe măsură ce s-au extins, Google și Facebook au câștigat aliați în rândul politicienilor americani, în special în rândul celor din Partidul Democrat. Cele două companii obișnuiau să facă donații consistente pentru campaniile candidaților democrați, dar scandalurile precum răspândirea știrilor false (fake news), problemele în privința securității datelor sau amestecul Rusiei în alegeri prin intermediul rețelelor sociale au produs o ruptură între politic și cei doi giganți din domeniul internetului.

Pe măsură ce au simțit schimbările, companiile au încercat să se adapteze. Mark Zuckerberg, directorul general al Facebook, a cerut luna trecută ca autoritățile americane să reglementeze mai mult acest domeniu, o declarație pe care mulți au catalogat-o ca fiind doar o mișcare de imagine. „Companiile din domeniul internetului ar trebui să fie trase la răspundere în legătură cu modul în care aplică regulile privind conținutul periculos. Sunt necesare noi reguli care să stabilească ce este interzis și care să oblige companiile să construiască sisteme care să mențină conținutul nepotrivit la cel mai mic nivel posibil”, a declarat acesta.

Și companiile care se promovează prin intermediul platformelor online au un rol important în această ecuație. În 2017, mai multe firme și-au retras reclamele de pe YouTube de teamă ca materialele lor de promovare să nu fie afișate lângă videoclipuri cu conținut nepotrivit. La acea dată, YouTube a anunțat modificări ale politicii de utilizare, și-a modificat algoritmii și a eliminat un număr mare de videoclipuri problematice. Ulterior, încasările din publicitate au revenit la normal.

De altfel, următoarele mișcări pe care le vor face companiile din acest domeniu vor depinde de încasări. Roger McNamee, fost consilier al lui Mark Zuckerberg, a explicat că aceste platforme au fost create pentru a stârni reacții puternice în rândul utilizatorilor. Astfel, materialele cu conținut controversat găzduite de acestea provoacă acest tip de reacții. „Problema cu discursul care instigă la ură este că reprezintă un fundament al modelului de afaceri al Google și Facebook”, a declarat acesta.