Regii Ungariei, căutați în situl arheologic de la Igriș! „Este una dintre cele mai importante cercetări din țara noastră!”

Aproape de granița cu Ungaria, la Igriș, în comuna Sânpetru Mare, un sit arheologic promite să spună povești de mult timp uitate, din perioada Evului Mediu ce a precedat marile invazii ale migratorilor. Cercetătorii de la Muzeul Național al Banatului, alături de arheologii de la Universitatea Catolică Peter Pazmany, caută mormintele regelui Andrei al II-lea al Ungariei și al soției sale, Yolanda de Courtney, înmormântați la abația cisterciană de pe malul Mureșului. De altfel, pe șantierul arheologic s-au găsit numeroase schelete din perioada medievală, iar cercetările au scos la iveală și alte aspecte interesante!

Cercetările la Igriș au început din 2016, iar anul acesta, o mare echipă de specialiști din mai multe zone ale țării, inclusiv de la Institutul Vasile Pârvan al Academiei Române și din Ungaria, a muncit trei luni de zile la situl din Igriș. Mănăstirea cisterciană Egres (n.r. traducere din maghiară, „poarta spre rai/cer”) din localitate a fost fondată în anul 1179, la inițiativa Anei de Chatillon, prima soție a regelui Bela al III-lea al Ungariei, venită din Franța, care este mama regelui Andrei al II-lea. Notabil este faptul că și la Igriș regăsim o importantă premieră bănățeană, anume, prima bibliotecă atestată documentar pe teritoriul actual al României, care se afla chiar în mănăstirea călugărilor cistercieni. De altfel, zona de nord-vest a județului, acum nu neapărat una dintre cele mai bogate, era foarte importantă în perioada medievală, când Cenadul era un reper important al zonei.

Cercetările din acest an au descoperit una dintre cele mai vechi biserici din România

Munca din această vară a arheologilor români și maghiari a fost una deosebit de rodnică, chiar dacă, deocamdată, mormântul regelui maghiar și al soției nu au fost identificate. În schimb, specialiștii au descoperit o biserică timpurie pe locația mănăstirii. „Cercetarea arheologică din 2019 a fost una deosebit de interesantă și de fructuoasă, dar în opinia mea, cea mai notabilă descoperire este cea a unei biserici mai timpuri. În acest moment nu știu exact să vorbesc despre datarea ei. Foarte probabil, din secolul XI, despre care noi nu știam. Călugării cistercieni care au fondat această mănăstire în 1179 preferau să-și construiască lăcașul lor de cult, de rugăciune, în zona mai retrase, nu în zone locuite.  Probabil ei când au ajuns aici, această biserică era ruinată deja. Dar este una dintre cele mai vechi biserici din România, din secolul XI, posibil chiar secolul X.”, a declarat Daniela Tănase, responsabilul științific din partea Muzeului Național al Banatului.

Cei care au ridicat biserica timpurie au folosit și foarte mult lut galben, acesta fiind elementul care a atras atenția arheologilor la primele săpături. De precizat că în mănăstire s-au descoperit numeroase oseminte, dar din perioade ulterioare, până în secolul al XIV-lea, când, probabil, oameni plăteau pentru a fi înmormântați sub un lăcaș de cult. „Modul în care a fost construită această biserică timpuri este foarte interesant. S-a săpat conturul bisericii în pământ, s-a adus lut galben care s-a bătătorit. Pe acesta a fost construită din cărămidă o bisericuță destul de mică, care avea lățimea maximă de 7 metri și jumătate. O biserică cu absida rotundă și un plan basilical. Deocamdată, am descoperit o porțiune din ea. Sperăm anul viitor să o descoperim în întregime.”, a precizat Daniela Tănase.

La locație s-au descoperit structuri ale mănăstirii cisterciene, pilaștri, un zid al bisericii, diferite anexe din curtea bisericii. Arheologii au găsit și inscripții pe marmură roșie. Practic, arheologii spun că o parte a curții bisericii se întindea și sub drumul din zonă și că, cel mai probabil, situl va fi extins. „Eu sunt foarte bucuroasă că a avut loc această cercetare, cred că este una dintre cele mai importante din țara noastră, din România. În general, șantierele din România se axează pe cercetarea unor așezări din preistorie sau din epoca romană. Siturile medievale sistematice de amploare mai mare sunt mai puține. Așa spectaculos ca Igrișul, zic eu că e mai rar, chiar dacă mă vor critica colegii mei arheologi medieviști din România.”, a mai explicat arheologul Daniela Tănase.

Rămășițele regilor maghiari ar putea fi identificate grație altor Arpadieni descoperiți

Arheologii maghiari au fost plăcut surprinși de ce au găsit la Igriș. „Esența proiectului a fost să redescoperim mănăstirea de aici, să facem reconstituirile necesare și, dacă se va găsi finanțare îndeajuns, atunci să continuăm să descoperim celelalte anexe de aici. În această zonă au fost multe mănăstiri cisterciene, dar ce este special la mănăstirea din Igriș este că a fost ctitorită de regele Andrei al II-lea și că el aici și-a înmormântat soția. Pe parcul cercetării au fost folosite cele mai noi tehnologii din domeniu, reconstituiri 3D, studii antropologice, tot ce era de ultimă oră în materie de arheologie. Cel mai important moment au fost aceste trei luni din 2019. S-a adeverit faptul că cistercienii nu au construit această mănăstire pe un teren gol, ci au fost alte construcții dinainte.”, a punctat Balazs Major, responsabilul științific al echipei maghiare.

De altfel, arheologii cred că sunt aproape de a stabili clar cripta în care au fost înmormântați Andrei al II-lea și Yolanda, cea de-a doua soție a sa. Dacă se va găsi un mormânt cu oseminte mai vechi decât ce s-a găsit deja, cercetătorii ar putea identifica dacă este vorba de regii din dinastia Arpadienilor. „Munca cea mai mare este de acum încolo, urmează cercetări ample. Dar știm deja faptul că e vorba de o biserică foarte mare, poate cea mai mare din acea vreme, o bazilică impresionantă, în urma măsurătorilor. În stânga stabilimentului sunt două cripte, iar din experiența noastră, deoarece nu sunt alte construcții importante în perimetru, este foarte probabil ca aici să fie fost înmormântați regele Andrei al II-eae și soția, dar cercetările ulterioare vor confirma sau infirma acest lucru. Nu este exclus ca rămășița din marmura roșie să aibă legătura cu rămășițele de aici. În Ungaria s-a găsit scheletul tatălui lui Andrei al II-ela, Bela al III-ela, astfel că aici dacă s-ar găsi rămășițe osoase, atunci cu siguranță ar fi foarte facil să găsească o legătură între cei doi.”, a precizat Balazs Major.

Specialiștii nu exclud nici ca rămășițele lui Andrei al II-lea și ale soției sale Yolanda să fi dispărut după invaziile din regiune. „Tătarii, la invazia din 1241, și ulterior alte popoare, au distrus ulterior acest templu. Este posibil ca aceste rămășițe osoase să nu mai fie prezente aici, pentru că periodic au fost tot felul de migrații. Nu este exclus ca acele inscripții medievale să menționeze doar că aici cândva a fost mormântul lui Andrei al II-lea. Însă cu siguranță cercetările trebuie să continue, la fel cum s-a întâmplat în Ungaria, unde s-a descoperit mormântul primei soții a lui Andrei al II-ela, în 1951. Acolo s-au găsit treptat obiecte, fragmente și au putut reconstitui mormântul.”, a precizat Major despre mormântul reginei Gertrud, ucisă la o răscoală a poporului maghiar.

Și puțină istorie

Mănăstirea cisterciană de la Igriș a decăzut după secolul al XIV-lea, din două motive principale. În primul rând, marea invazie tătară din 1241 și cea a cumanilor, de la finalul secolului al XIII-lea, au afectat puternic regiunea. De asemenea, după stingerea dinastiei Arpadienilor, ceilalți regi maghiari nu au mai acordat o așa mare finanțare abației din zonă. Totuși, „lovitura de grație” a venit abia în secolul al XVI-lea, când beilerbeiul Mehmet a distrus fortificația de la Egres, odată cu asedierea Cenadului. Ulterior, în perioada stăpânirii otomane din secolul al XVII-lea, așezarea Igrișului s-a și depopulat.

Situl arheologic de la Igriș, din 2016 până în prezent, a primit 180.000 de lei din partea Consiliului Județean Timiș.