Parada de Mica Unire, cu o asistență redusă, pe o ploaie cruntă. Greșeala majoră din discursul citit la eveniment

Timișoara nu a avut noroc de vreme frumoasă la sărbătorirea Unirii Principatelor Române, ci, din contră, parada s-a desfășurat pe o ploaie puternică, rece, un timp mai degrabă de luna noiembrie, decât de ianuarie. Din acest motiv, doar câteva zeci de timișoreni au stat să vadă festivitatea din fața sediului Inspectoratului Județean de Poliție, iar reprezentanții principalelor autorități au lipsit.


Nu a fost prezent nici primarul Nicolae Robu și nici măcar un viceprimar, din partea orașului fiind prezent cel mai tânăr consiler personal al edilului, Ciprian Trocan. Nici Călin Dobra nu a participat la eveniment, iar în locul său a fost vicepreședintele CJT, Traian Stancu. La fel, nici prefectul Eva Andreaș nu a fost prezentă, iar în locul său a fost prezent subprefectul Daniel Franțescu. După intonarea imnului național „Deșteaptă-te, române!”, a urmat slujba ținută de Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan, cu un sobor de preoți.

„Regele” Alexandru Ioan Cuza, invocat la paradă

Subprefectul Franțescu a citit discursul trimis de premierul Viorica Dăncilă. Istoria a fost puțin „faultată”, deoarece s-a vorbit despre „Regele Alexandru Ioan Cuza”. Cel care a devenit la 24 ianuarie 1859 domnitor al Țării Românești, la 19 zile după ce fusese ales domn al Moldovei, a fost doar domnitor. De altfel, România este regat abia din 1881, astfel că și primul rege al României, Carol I, a fost doar „domnitor” din 1866. Când s-a menționat numele premierului, au fost câteva vociferări, semn al antipatiei pentru Viorica Dăncilă.

Au urmat discursurile primarului Nicolae Robu, citit de Ciprian Trocan, precum și mesajul din partea CJT, citit de Traian Stancu. Ulterior, în curtea IPJ s-au depus coroane, iar apoi a avut loc tradiționala defilare a Armatei, Jandarmeria Română, inclusiv Gruparea Mobilă și Poliția. Totul s-a terminat cu „Hora Unirii”. Circulația pe bulevardul Take Ionescu nu a fost oprită, spre deosebire de 1 Decembrie.

„Mica Unirea” a avut loc în urmă cu 160 de ani, în 1859, după ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești, după ce Moldova îl alesese la data de 5 ianuarie. Astfel, a avut loc Unirea Principatelor. Numele de România s-a adoptat în 1862, când s-a trecut la un singur Guvern.

Domnia lui Cuza a fost una zbuciumată, terminată în 1866, după care pentru conducerea țării s-a optat pentru un prinț străin, Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen. În timpul domniei lui Carol I, România și-a obținut independența, a devenit regat, iar în cele din urmă, în 1918, a devenit „mare”, odată cu Marea Unire cu Transilvania.