Nu e ușor să fii Cîțu, dar nici Orban!

Astăzi, în sâmbăta cu trei sfinți în calendarul otrodox, toți cuvioși: Eufrosina, Pafnutie Egipteanul și Serghie de la Rodonej, poporul liberal este chemat să-și aleagă președintele. Altul decât cel de la Cotroceni. Cinci mii dintre cei mai destoinici urmași ai Brătienilor vor lua loc în sala de 10.000 de metri pătrați de la Romexpo pentru a demonstra țării întregi că sunt imuni la măsurile luate împotriva covidului.

Dar să vedem cine ne sunt candidații. Pe de-o parte, avem una bucată premier, despre care se spune că nu a făcut mai nimic de când este pe funcție. Dacă e să fim cinstiți și corecți, vă întreb: ce ar fi putut să facă nea Vasile Cîțu în lunile în care s-a aflat la Palatul Victoria? Două luni s-a ocupat de reorganizarea executivului preluat de la Orban, alte două s-a luptat să-l schimbe pe Vlăduț Voiculescu de la Sănătate și să-i dea afară pe useriști de la guvernare, iar de vreo trei luni, dacă nu și mai bine, își dă upercuturi și direcții de dreapta la ficat cu Orban, ca două „muște” în ring. În total, șapte luni de zbateri epuizante. Când să mai fi făcut și alte lucruri?

Să-mi spuneți care dintre voi ar fi fost în stare ca, în nici două luni, să fi făcut mai mult de atât? Voi credeți că e atât de ușor să fii prim-ministrul țării cu cea mai mare creștere economică din UE? Să-i bați la curul gol pe nemți și francezi în materie de boom în plină criză pandemică. Ce dracu, domnule, hai să lăsăm bășcălia la o parte și să ne vedem fiecare de oile noastre înainte de a-i lua peste picior sau de a face bancuri pe seama politicienilor. Nu că i-aș lua apărarea lui Cîțu, dar voi nu vedeți că săracul nu a avut timp nici măcar să se tundă în lunile astea? Nu vedeți cum îi stă părul? Zici că-i Einstein, nu alta. Iar când vă aud că îl comparați cu Dăncilă, simt că mi se urcă sângele la cap. De unde dracului le tot scoateți? În primul rând, voi nu vedeți că Dăncilă e femeie? Cum s-o compari cu Cîțu care e bărbat? Că nu e cum ar trebui să fie, e altceva…

Bun. De cealaltă parte, e Ludovic Orban. Săracul, ce să fi făcut mai mult de a o da jos pe Veorica Dăncilă cu tot cu miniștrii ei? Că știți și voi cum e când ajungi la guvernare, mai ales când nu te aștepți. El o fi vrut să facă mai mult de atât, dar când să se apuce de treabă a venit covidul, apoi Crăciunul, când și-a tăiat și el, ca tot omul, porcul. După Crăciun, Paștele, dar stai, că greșesc, n-a mai apucat să ciocnească ouă la Palatul Victoria și nici să taie mielu, c-o venit Cîțu. Aveți dreptate.

Să nu spuneți că Ludovic nu a muncit că nu vă cred. Acu’, că a mai băut o berică sau un tăriu în timpul programului de lucru, asta e. Cine n-o face la birou în zilele noastre? La urma, urmei, e și el suflet, cu micile lui plăceri și, păcate, în același timp – ba un șpriț, ba o zbenguială cu tinerele liberale – dar nu îl puteți acuza că nu a vrut să facă una, alta. A vrut, săracul, doar că nu le putea face pe toate bătând din palme. În fine.

După mine, i-aș fi pus pe amândoi la conducere. În două schimburi: unul să conducă partidul de la 8 la 16, celălalt, de la 16 la 24. Prin rotație. Poate din doi ar fi ieșit un președinte ce n-a văzut Parisul. Nu ar mai fi existat discuții, de genul că Cîțu e penal și mai băutor decât Orban și nici că lui Șică Mandolină îi expiră termenul de garanție. Dar așa… Așa o să vedeți ce show o să fie astăzi la Romexpo. Mamă, mamă!!!

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/