Mormintele personalităților Caransebeșului din secolul trecut, vândute sau lăsate în uitare!

explo 1000x200

Pe poarta de intrare stă scris „Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul”, însă acest cimitir este cunoscut sub numele de „Necropola Episcopilor Caransebeșului”, locul în  care își dorm somnul de veci, laolaltă,  mari personalități ale culturii bănățene, dar și un loc în care întâlnești la tot pasul opere de artă deosebit de valoroase!

Din păcate însă, nu s-a păstrat un cult al mormintelor, astfel că peste 20 de personalități ale vieții culturale, militare și bisericești din secolul trecut sunt date uitării. Printre ele se numără consilierul eparhial, redactor la Foaia Diecezană, Aurel Moacă, nepotul generalului Trapșa, care a fost crescut și educat în Austria. Aceeași soartă a avut-o profesorul Ștefan Velovan, personalitate ilustră a pedagogiei românești, pentru care însuși Titu Maiorescu a venit special la Caransebeș să-l roage pe Episcopul Popasu ca să-l lase la București, pentru a revoluționa sistemul educativ din secolul trecut. Ștefan Velovan a fost director la Școala Normală din Craiova, unde are ridicat un bust, însă nimeni nu se poate îngriji de mormântul său la Caransebeș.

placa comemorativa

Cimitirul Sf Ioan...Sunt locuri de veci care au fost vândute sau sunt neîngrijite și de care, după părerea unor oameni de cultură din municipiu, ar trebui să se ocupe elevii de liceu. Nu ar fi greu ca o dată pe an un astfel de loc de veci să fie îngrijit de o grupă de elevi. În acest fel ar putea afla amănunte interesante despre istoria acestui loc, cred unii dintre actualii oameni de cultură ai Caransebeșului. La Episcopia la care ajung miliarde nu s-a gândit nimeni!

Un exemplu de nepăsare este și mormântul pictorului Gheorghe Baba, tatăl lui Corneliu Baba, căruia i-a fost aruncată crucea de pe mormânt după ce a fost vândut. Spre bucuria oamenilor cărora le pasă de soarta istoriei acestor locuri, crucea a fost găsită de directorul Casei de Cultură, iar în prezent se află în Galeria de Artă Corneliu Baba, ce poată numele marelui artist caransebeșean. Lista poate continua, de exemplu, cu pictorul Deliomini, al cărui mormânt a fost vândut, cu maiorul Daia, de la Batalionul Grăniceresc, sau cu profesorul Leo Mureșan, ale căror locuri de veci au fost de asemenea vândute.

Istoria spune că Elena De Iacobici a realizat la 1916 o organizare a cimitirului Sf. Ioan în urma unui plan întocmit de generalul Seracin și maiorul Trica. Peste 50 de personalități ale secolului trecut își dorm somnul de veci în cimitirul plin de istorie din urbea de pe Timiș și Sebeș. Din grija Societății Femeilor Ortodoxe, o parte dintre ele au fost recondiționate, cum ar fi cele ale generalilor Trapșa și Doda, însă cei care au pus umărul la clădirea acestui oraș ar merita parcă mai mult decât să fie înșirați pe placa amplasată la intrarea în cimitir, unde sunt amintite toate personalitățile ce se odihnesc în cimitirul istoric.

UPDATE, ora 16.35

Episcopia Caransebeșului, prin vocea lui Casian Rușeți, secretarul eparhial, a dorit să facă unele precizări: “Parohia Sf. Ioan administrează cimitirul din anul 2006, până în anul 2006 fiind administrată de o comisie la nivel de oraș. Atât proiectul de restaurare a locurilor de veci, cât și cartea despre personalități au fost conceptul parohiei împreună cu Societatea Femeilor Ortodoxe. Pentru ambele s-au depus proiecte pe cultură la C.J. și C.L. și au primit finanțare. Parohia nu are în proprietate locuri de veci, cu excepția episcopilor Caransebeșului, restul locurilor de veci aparținând urmașilor persoanelor care sunt înmormântate acolo. Parohia acceptă, conform regulamentului cimitirului, trecerea dreptului de folosință de la o familie la alta, mai ales când este vorba de construcții, care au însemnat și o investiție importantă din partea celor care aveau dreptul de folosință a locurilor de veci. Dacă a fost dat dreptul de folosință altor familii, aceasta s-a întâmplat cu respectarea regulamentului cimitirului, prin ședința de Consiliu Parohial și cu condiția ca noii concesionari să păstreze numele celor decedați și monumentele lor funerare, în caz contrar urmând a pierde dreptul de concesiune.  Deși Cimitirul Sfântul Ioan este un un loc în care se odihnesc foarte multe personalități ale Banatului Montan, are scopul de a fi folosit ca loc de veci pentru familiile care au din moși strămoși dreptul de a-și înmormânta pe cei dragi ai lor trecuți la Domnul. Locurile de veci nu se pot “vinde”, pentru că cimitirul are calitate de bun sacru și nu poate fi înstrăinat, ci se dă doar dreptul de concesiune prin decizia consiliului parohial, drept care poate fi luat pentru nerespectarea regulamentului cimitirelor”.

foto : Ziarul Lumina

 

banner 970 x 250