Legea Gorghiu, desființată de Orban! „Este o aberație! PNL nu susține acest proiect”

Conflict la vârful PNL! Senatul a adoptat proiectul Alinei Gorghiu cu privire la măsurile de arest la domiciliu. Decizia a stârnit un val de indignare pe rețelele sociale. Cu puțin timp în urmă, premierul Ludovic Orban a spus că grupul PNL din Camera Deputaților va vota împotrivă și, dacă va trece, Ludovic Orban îl va ataca la CCR.

Ludovic Orban se alătură valului de nemulțumiți de legea Alinei Gorghiu. Proiectul a trecut de Senat cu aprobarea tuturor partidelor. Premierul a luat act de ce se întâmpla în propriul partid și s-a asigurat că va fi blocat de către deputați. Orban mai spune că Alina Gorghiu a inițiat proiectul fără să aibă acordul conducerii PNL. „Este o aberație. E un proiect de lege care a fost inițiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL. PNL nu susține acest proiect de lege, Guvernul pe care îl conduc este categoric împotriva acestui proiect de lege. Am dat mandat în camera decizională, Camera Deputaților, către grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților să voteze împotriva acestui proiect care este contrar liniei politice a PNL de alegerea mea ca președinte al PNL și, de asemenea, în cazul în care va trece de Camera Deputaților, pentru că am văzut că la Senat au votat într-o veselie aproape toți senatorii, îl vom ataca la CCR”, a declarat Ludovic Orban pentru AGERPRESS.

Imediat după propagarea reacțiilor negative în online, Alina Gorghiu a transmis că propunerile au fost depuse în decembrie anul trecut și documentarea pentru a le redacta a început cu mult timp în urmă. Pentru prima propunere s-a lucrat încă din 2016. Senatorul de Timiș spunea că votarea legilor în plină pandemie este doar o coincidență și proiectele de lege au respectat procedura stipulată în Regulamentul Senatului. Gorghiu argumenta că dezbaterea publică la care au participat reprezentanți ai Parlamentului, penitenciarelor, parchetelor, CSM și cadre universitare a generat propunerile care au creat rumoare în spațiul online. „A avut loc o dezbatere publică pe subiect, la care au participat reprezentanți ai Parlamentului, ai penitenciarelor, ai parchetelor, ai CSM, precum și cadre universitare. Observațiile rezultate din această dezbatere, cu specialiștii în domeniu, au fost preluate în ambele propuneri legislative. De asemenea, proiectele au fost analizate și avizate favorabil de Consiliul Legislativ”, a transmis senatorul.

Forma proiectului excludea posibilitatea ca persoanele condamnate pentru fapte de violență, criminalitate în domeniul informatic, corupție, abuz în serviciu și recidiviștii să poată face închisoare la domiciliu. Doar persoanele condamnate pentru criminalitate economică ar fi putut beneficia de lege. Într-un comentariu la postarea proprie de pe Facebook, Alina Gorghiu spunea că proiectul urmărea reducerea aglomerării închisorilor și rezolvarea sancțiunilor impuse de CEDO pentru condițiile din penitenciare. Este un răspuns pe care România trebuie să îl dea, având în vedere numărul mare de condamnări la CEDO pentru care plătim sume imense și asta pentru că nu oferim condiții umane în penitenciare în acord cu respectarea drepturilor omului. Nu grațiază pe nimeni. Nu eliberează pe nimeni. Doar dă posibilitatea ca pedeapsa să fie săvârșită la domiciliu pentru cei care nu au comis fapte penale de corupție sau de serviciu. Judecătorul stabilește în baza unei analize și cu respectarea unor condiții”, a scris Alina Gorghiu.

Proiectul cuprindea o serie de măsuri pentru monitorizarea electronică a celor arestați la domiciliu. Brățara electronică este una dintre metodele care îngrădesc raza de deplasare a persoanelor condamnate. Arestul la domiciliu este folosit în state precum Anglia, Statele Unite ale Americii, Italia sau Australia. Legea adoptată de Senat prevede că pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta muncă neplătită în folosul comunității pentru o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile. Condamnatul ar fi putut părăsi imobilul doar pentru a merge la muncă, dacă avea probleme de sănătate, dacă era chemat în fața autorităților judiciare sau dacă îndeplinea obligații de interes public. Organul de poliție urma să supravegheze executarea pedepsei la domiciliu prin vizite inopinate.