Inutil! Primăria Lugoj a cheltuit peste două milioane de lei pe studii de fezabilitate pentru investiții care nu s-au mai făcut

Studiile de fezabilitate au scos, în ultimii 10 ani, peste 2,3 milioane de lei din conturile Primăriei Municipiului Lugoj, aflată sub administrația Boldea. Larghețe fără margini pentru proiecte care nu s-au concretizat niciodată și au rămas doar pe hârtie, în timp ce majoritatea acestor studii de fezabilitate și-au pierdut valabilitatea.

Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite pentru realizarea obiectivului de investiții. Mai pe scurt, dacă nu ai acest SF nu poți face nicio investiție, indiferent că vorbim de reabilitarea unui izvor, anvelopare termică sau construcția unui pod.

Municipiul Lugoj a ajuns orașul studiilor de fezabilitate făcute degeaba, care au scos sume serioase din bugetul local, echivalentul a aproape 500.000 de euro, fără ca acestea să se transforme în lucrări reale. Chiar dacă studiile de fezabilitate nu expiră niciodată, ele își depășesc valabilitatea și devin nefolositoare, fiind necesară reproiectarea lor la noile valori de materiale, noi cerințe de materiale și așa mai departe. Studiile de fezabilitate sunt necesare, mai ales în cazul investițiilor mari, dar oricum obligatorii pentru orice tip de lucrare, însă criteriile și selectarea investițiilor care beneficiază de SF-uri ține de administrația fiecărui oraș. Iar în Lugoj s-au făcut studii de fezabilitate pentru aproape orice, chiar dacă lucrarea respectivă era departe de a fi realizată. Dintre obiectivele de infrastructură pentru care Primăria Municipiului Lugoj a plătit studii de fezabilitate, pentru 37 dintre ele nu a existat nicio finalitate, începând cu anul 2009 și până în 2019.

Cele 37 de obiective de investiții care au beneficiat de studii de fezabilitate includ lucrări care fie trebuiau terminate de mult, fără ca administrația să fie implicată, vezi stația de epurare, fie investiții care au fost lansate mai mult sub forma unor fumigene electorale, vezi zona de agrement de la Hipodrom sau apa geotermală de la ștrand. Cel mai scump SF a fost cel destinat expertizei reabilitării Podului de fier, făcut în 2013 și pentru care s-a plătit 200.000 de lei, care nu s-a concretizat și care trebuie actualizat. Adică alți bani, altă distracție. Cu 179.000 de lei pe locul doi se plasează un alt studiu, de această dată din 2009, privind reabilitarea zonei Podului de Fier, iar pentru ca totul să fie complet, studiul de fezabilitate privind construcția unui pod peste râul Timiș, paralel cu Podul de fier, făcut în 2018, a mai înghițit din buget alți 154.700 lei. Adică un total de 533.700 lei pentru ca zona să fie exact ca acum 12 de ani.

În 2010 s-au mai cheltuit alți 100.000 de lei pentru SF privind reabilitarea pasarelei pietonale – Gara CFR, în 2011 au plecat din buget 40.000 de lei pentru SF modernizare cartier Micro IV, 90.000 lei pentru SF privind înființarea unui parc fotovoltaic și 30.000 lei pentru SF realizare zonă de agrement, turism și sport Strada Traian Vuia. Investiții pe care nu are rost să le căutați pentru că nu o să le descoperiți niciodată, pentru că nu există.

În 2014 s-au plătit 70.000 lei pentru SF sistematizare pe verticală – zona Ștrand, în 2016 au fost alocați 96.000 de lei pentru SF modernizare stadion municipal, 40.000 lei pentru SF modernizare Uzina de apă nr. 3, în 2017 au fost necesari 20.000 de lei pentru un SF legat de remedieri stația de epurare și 30.000 de lei pentru un alt studiu privind sistematizarea pe verticală și realizare parcări în zona Centrului Național de Informare Turistică. O demonstrație că unele SF te duc cu gândul la un anumit gen de filme: științifico-fantastice.

Oricum, nimeni nu răspunde de banii aruncați pe aceste studii de fezabilitate, scuza cel mai des folosită fiind „așa e legea”. Asta pentru că în România pentru orice proiect trebuie să faci această documentație, fie că este vorba despre ceva ce are șanse să fie implementat, fie că este vorba despre un proiect sortit eșecului.