FOTO: „Ivandan”, sărbătorit în Clisura Dunării!

Păstrată în tradiţia Bisericii Ortodoxe Sârbe de ani de zile, Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost marcată şi anul acesta cu mare amploare în localitatea Moldova Veche. Zeci de localnici au luat parte la Slujba de vecernie desfăşurată în curtea lăcaşului de cult.

Parohia Moldova Veche a sărbătorit ieri Hramul Bisericii – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sau, cum se mai spune în popor, Sânzienele. Pentru sârbii din Clisura Dunării această mare sărbătoare este cunoscută ca „Ivandan”. Potrivit tradiţiei, în fiecare an, Hramul Bisericii este înzestrat cu un naş care are obligaţia de a marca solemn această zi cu colivă, amintindu-ne de cei care au plecat de lângă noi, dar şi cu un colac mare pregătit în semn de respect faţă de Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, faţă de enoriaşi, precum şi faţă de familia sa. Anul acesta năşia i-a aparţinut Uniunii Sârbilor din România, filiala Moldova Veche. Etnicii au respectat cu stricteţe obiceiurile, s-au pregătit cu toate cele necesare, fiind prezenţi în număr mare. Pentru ca sărbătoarea să fie la înălţimea cuvenită, slujba de vecernie a fost oficiată, pe lângă protopopul Vasile Plestici din Moldova Veche, şi de alţi şase preoţi mai tineri din Clisura Dunării. Este vorba de Sava Mareş din Măceşti, Veroliub Gvozdenovici din Radimna, Duşco Cliucear din Pojejena sârbă, Sava Stancovici din Belobreşca, Deian Jigum din Divici şi Borislav Georgevici din Lescoviţa.

În cadrul slujbei desfăşurate în curtea lăcaşului de cult şi în prezenţa credincioşilor a avut loc tăierea colacului, iar după ce i-au fost aduse mulţumiri actualului naş, s-a stabilit cine va prelua năşia pentru anul viitor. Potrivit tradiţiei, în momentul mulţumirilor, se ridică a patra parte din colac, se întreabă cine vrea să fie naş anul următor şi, totodată, să ia responsabilitatea de a pregăti întreaga rânduială. De regulă, cine doreşte ridică primul mâna şi spune „EU”, urmând ca în anul care vine să fie naşul bisericii. După întreaga slujbă de tăiere a colacului, actualul naş, care şi-a luat angajamentul de a înfrumuseţa şi păstra acest obicei, pe lângă colivă şi colac, a făcut cinste la toţi cei prezenţi cu un suc, apă, bere sau prăjitură. Şi, pentru ca atmosfera să fie extraordinară, muzica a fost şi ea prezentă, întărâtându-i pe consăteni să încingă hore tradiţionale sârbeşti.

vasile plestici

Împreună cu colegii mei am încercat să redăm frumuseţea acestei sărbători care datează nu de astăzi, ci de când s-a ridicat biserica actuală, şi anume din 1856. Scopul acestei zile este şi ca tineretul să nu uite de aceste obiceiuri şi să le preia. Însă eu observ cu durere în suflet că sărbătoarea nu are acea frumuseţe de acum câtiva ani. Se poate observa o slăbire de interes a sărbătorii, în sensul că nu avem atâţia credincioşi, mai ales tineri, cum am avut cândva în curtea bisericii. Există, dar nu cum a existat vreodată. Chiar şi aşa, sărbătoarea a rămas vie în viaţa credincioşilor şi nu dăm vina pe tineret, pentru că aceştia, între-o bună zi, se vor întoarce la casele lor şi îşi vor aminti de ceea ce le-am lăsat şi cu mare certitudine vor continua şi ei aceste obiceiuri din zona noastră”, a declarat, pentru Express de Banat, protopop de Moldova Veche, Vasile Plestici.

Cununa, o veche tradiţie a zonei

În dimineaţa zilei de Sânziene, în Moldova Veche fiecare consătean face câte o cunună din flori şi sânziene pe care o agaţă în poartă. Tradiţia datează din timpurile străvechi în care fetele, de obicei, împleteau aceste cunune pentru a-şi afla ursitul şi timpul când se vor mărita. Băieţii se uitau după cea mai frumoasă cunună şi îi făceau curte fetei din casa respectivă, după care se logodeau.