A asigurat producția tehnică pentru concertul lui Tom Jones, Gala Premiilor GOPO, TIFF Sibiu. A fost manager de proiect al evenimentului Sibiu 100 – Centenarul României Mari și stage manager al Cerbului de Aur, în 2018. Silviu Scrob, directorul tehnic al programului Sibiu – Capitală culturală europeană în 2007, a fost cooptat în echipa de experți și curatori care se va ocupa de implementarea proiectului Timișoara – Capitală europeană a culturii, în 2023.
Într-un context agitat din punct de vedere politic, cu elemente încă neclare vizavi de cele două entități paralele care gestionează programul TM 2023 – Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii și Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara, 7 experți și curatori au fost selectați, în urma unui apel făcut de Centrul de Proiecte, să revizuiască programul cultural și să implementeze toate proiectele din anul în care orașul de pe Bega va deține acest titlu.
Printre cei selectați este și managerul cultural Silviu Scrob, director tehnic în cadrul proiectului Sibiu – Capitală culturală europeană în 2007, care va răspunde de producția culturală a programului. Silviu Scrob este absolvent al Facultății de Teatrologie și Management Cultural din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu și doctor în Teatru și Artele Spectacolului.
Într-un interviu acordat Express de Banat, Silviu Scrob explică ce a găsit la Timișoara, la preluarea acestui proiect, discutat și disputat în ultimii ani, dar și ce planuri are pentru producția culturală de care va răspunde, în urma angajamentului luat.
„În noiembrie sau decembrie 2019, înainte să înceapă pandemia, am fost în turneu cu Smiley, locația de desfășurare a fost aici într-o sală de sport (n.r, Sala Olimpia), atunci am fost ultima dată la Timișoara, înainte de asta am mai lucrat la câteva producții la filarmonică, un The Dire Straits, apoi la Sala 2 a Teatrului Național am făcut o preselecție de Eurovision. Acum, impresia cea mai concretă rămâne cea de după întâlnirea cu operatorii. Am reușit să vedem toți operatorii din program, din Bid Book, care sunt încă activi și și-au manifestat intenția să vină la întâlnire, pe toate cele trei Teritorii și ne-au dat nouă sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună care se poate constitui într-un program foarte valoros la nivelul capitalei culturale, lucru pe care înainte nu știam cum să… existau discuții în jurul programului, cât de bun va fi, dar am rămas cu feeling-ul, acum, că situația e bună și robustă la nivel local.”, a declarat Silviu Scrob.
Cum este Timișoara înainte cu un an de deținerea marelui titlu, comparativ cu Sibiu? Managerul cultural explică faptul că există diferențe generate, în primul rând, de contextul care este, spune el, diferit. Spre deosebire de Timișoara, Sibiul nu a câștigat acest titlu, ci a fost invitat de Luxemburg să fie capitală europeană culturală.
„Noi am aflat mai târziu de la Luxemburg că vom fi capitală culturală. Timișoara a avut mai mulți ani de pregătire, iar la Sibiu s-a făcut totul pe fast forward. Pe partea de producție și producție tehnică mai ales am avut interviu de angajare cu un an înainte și am început activitatea în februarie-martie 2006 și atunci am reacționat la condițiile date. Am văzut care este programul, care sunt nevoile și am reușit să capacitez toată piața locală, atât publică, cât și privată, ca să creez condițiile necesare ca acel program foarte bogat să se desfășoare în contextul existent la Sibiu. A fost nevoie să inventez spații noi, am închiriat un cort în care am susținut aproape zilnic evenimente pe durata capitalei, am angajat o firmă de deservire tehnică care a operat mai multe scene și echipamente, au fost evenimente în care aveam și 8 scene montate, adică 8 evenimente în aceeași zi, și de aceea am avut grijă ca firma să aibă o firmă de 40 de tehnicieni, am dezvoltat infrastructură logistică – cabluri, generatoare – tot ce e nevoie pentru a susține implementarea unui program foarte bogat de evenimente zi de zi. Și atunci, pentru a deservi această infrastructură s-a angajat o echipă de 10 mânuitori de decoruri care zi și noapte monta și demonta infrastructuri.”, a explicat Silviu Scrob.
Aici, lucrurile stau altfel. Echipa de experți și curatori din care face parte Silviu Scrob va stabili, în perioada următoare, care va fi programul cultural al anului 2023. Pentru început, managerul cultural va cartografia întreg ecosistemul de infrastructură culturală.
„Trebuie să vedem unde se întâlnește cererea proiectelor culturale cu oferta de infrastructură și capacități tehnice la nivel local. Infrastructură poate reprezenta și scena, și sala unei instituții publice, cât și spațiile private, dacă ele există sau dacă se pot dezvolta până atunci sau dacă le putem atrage, inclusiv firme de scenotehnică. Tot ecosistemul trebuie cooptat în jurul proiectului și încurajat să fie capabil să livreze în cele mai bune condiții. Încep să fiu foarte atent la intervențiile administrațiilor locale și centrală în acest ecosistem, în care există bani publici, dar și entități private care oferă servicii, să fiu atent ca această intervenție să nu fie perturbată. E foarte simplu ca primăria sau Ministerul Culturii să investească în infrastructură culturală, să cumpere scene și echipamente, scoțând de pe piață niște firme private care cu asta se ocupă și care în timpul capitalei culturale și-au pierdut obiectul de activitate. Dacă vom constata că nu există competență tehnică locală care să poată susține dimensionarea programului, atunci probabil se vor achiziționa sau închiria din alte locuri ca programul să se poată desfășura. Dar sunt conștient că orice intervenție masivă cu bani publici într-un asemenea program, pe lângă beneficiile pe termen scurt, va avea efecte și pe termen lung.”, a mai spus Silviu Scrob.
„Știam la ce mă înham, nu mi-e teamă de provocări. Dacă aș avea eu puterea, aș schimba instant lucrurile în bine”
Managerul cultural spune că timpul care a mai rămas până în anul în care Timișoara va deține titlul poate fi unul scurt, ce-i drept, pentru punerea în aplicare a tuturor ideilor, dar există și o parte bună a lucrurilor.
„Ai putea zice că timpul lucrează împotriva noastră, că e scurt, un an de zile, dar poate reprezenta o oportunitate și eu văd această oportunitate în capacitatea autorităților de a reacționa rapid la necesitățile existente. Și ei știu că suntem în al 12-lea și că dacă nu reacționează ca parte a unei strategii și a unei sinergii care vor face posibilă implementarea programului, s-ar putea ca lipsa implicării lor să fie vizibilă și să impacteze negativ programul capitalei. Știam la ce mă înham, nu mi-e teamă de provocări. Mai mult decât să îmi manifest toate bunele intenții și să sprijin demersurile – pentru a crește capacitățile de producție la nivelul orașului, de a lucra atât la nivel de strategii și politici publice culturale, până la a merge la firul ierbii să văd cum sunt prinse ștăngile în podul teatrului și dacă trebuie ele renovate, reconsolidate – , nu stă în puterea mea. Ar mai trebui să joace și șansa un rol și trebuie să se mai alinieze și chakrele cumva, altfel, dacă aș avea eu puterea, aș schimba instant lucrurile în bine, dar nici așa nu știi dacă le poți schimba tu personal în bine. Încă nu știi care e binele.”, a concluzionat Silviu Scrob.
Carte de vizită
Director tehnic – Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 (aprilie 2006 – ianuarie 2008)
New Media @ Electric Castle (2017 – prezent), Summer Well Festival (2016 – prezent), Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (2004 – 2017), ArtMania Festival (începând cu prima ediție din 2006), Vizită Papa Francisc la Blaj (2 iunie 2019), Summitul Consiliului European de la Sibiu (9 mai 2019 – Spectacol închidere), Cerbul de aur (2018), Media Music Awards (toate edițiile)
Manager Proiect: SIBIU 100 Centenarul României Mari (6 octombrie 2018), Festivalul Centrului Vechi București (2011)
Producție tehnică pentru concertele Judas Priest, Nightwish, Tom Jones și evenimente precum Festivalul Huet Urban Sibiu, Gala Premiilor GOPO, Gala Premiilor UNITER, International Music Festival Sibiu sau TIFF Sibiu.