Dunărea nu mai trece degeaba prin Caraş-Severin!

După ce județul Mehedinți, dar și vecinii sârbi au reușit să se dezvolte atât din punct de vedere economic, cât mai ales din punct de vedere turistic, folosindu-se de Dunăre, Adrian Torma a invitat colegi primari, operatori de turism, ONG-uri și instituții ale statului să deschidă în sfârșit ochii într-un proiect comun care să deszolte și partea cărășeană de Clisură. 

Sub cupola Organizației de Management al Destinației, peste 50 de invitați din mediul de afaceri, din zona administrației publice locale, ONG-uri, instituții de învățământ, reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin, specialiști din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, cât și din partea Parcului Natural Porțile de Fier, delegați pe zona de turism ai Consiliului Județean Caraș-Severin au fost prezenți la Sala de evenimente – Alex Moldova Nouă pentru a creiona, împreună, strategia pentru dezvoltarea durabilă a turismului în Clisura Dunării. Sub tematica „Turismul în Clisura Dunării – Un început, o nouă șansă!” se urmărește doborârea unei bariere mentale bine împământenite și anume: zona malului românesc al fluviului nu este pregătită de turism, traiul din turism fiind aproape imposibil.

În calitate de gazdă a evenimentului, primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a inițiat discuția pornind de la faptul că, dincolo de infrastructura care, uneori, lasă de dorit, dar și de forța de muncă necalificată, cei mai mari dușmani ai neexploatării segmentului turistic în zonă au fost reprezentați de: egoism, lipsă de colaborare între mediul public și cel privat, birocrație etc. , nicidecum de lipsa obiectivelor turistice, minusuri de care alții au știut să profite și să iasă în evidență.

Pentru a demonstra publicului prezent că ceea ce vorbește nu se rezumă la filmele SF, șeful administrației publice de la malul Dunării, pornind de la numărul de turiști care au vizitat, numai în 2019, Cetatea sârbească Golubac, 180.000 de vizitatori, a vrut să le sublinieze invitaților cât de mult pierde zona Clisurii de Banat prin nevalorificarea, la adevăratul potențial, a tuturor oportunităților/obiectivelor care se întind la Bozovici până la Berzasca. Vorbim aici despre: morile de apă (Bozovici, Gârnic, Sichevița), Cascada Bigăr, calea ferată Oravița-Anina, Lacul Buhui, Ostrovul Moldova Veche, mănăstirile de pe raza comunei Socol, Fortificația Ladislau – Coronini, Valea Siriniei – Berzasca, turismul gastronomic (satele cehești și sârbești), turismul rural, turismul oenologic, activități cultural-artistice ș.a.m.d.

Mai mult decât atât, odată cu inaugurarea punctului vamal de trecere a frontierei cu Serbia, un moment istoric atât pentru județul Caraș-Severin, cât și pentru întreaga Românie, edilul Torma a adus în prim-plan importanța înființării unui OMD, Organizație de Management al Destinației, fructificarea potențialului turistic fiind cheia succesului în procesul de fidelizare al vizitatorilor, cu atât mai mult în contextul „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021”, când, în partea de Vest a țării, sunt așteptați să pășească undeva la peste șase milioane de turiști.

Ce este un OMD și care sunt facilitățile acestuia?

Organizația de Management al Destinației este o entitate cu personalitate juridică, înființată prin asocierea autorității publice locale din componența destinației cu membri din cadrul destinației, ai confederațiilor/federațiilor patronale reprezentative, cu activități în domeniul turismului, și ai organizațiilor patronale și angajatorilor din cadrul destinației, plătitori de taxă pentru promovare turistică, ce realizează întreaga politică de dezvoltare turistică a destinației, inclusiv politica de marketing a destinației, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. De asemenea, pot avea calitate de membru asociat în OMD, dar cu rol consultativ, și alte entităţi relevante, cum ar fi: asociații de promovare, administratori ai ariilor protejate, reprezentanți din mediul academic, din instituțiile de cercetare-dezvoltare, școli de formare profesională în turism, camere de comerț și industrie și alte asemenea entităţi care funcționează potrivit legii pe teritoriul destinației turistice.

Totodată, printre avantajele OMD-ului se pot enumera:

– formarea de resurse umane în domeniul turistic: ghizi turistici, ospătari, lucrători hotelieri;

– asigurarea suportului în privința intervențiilor din infrastructura turistică;

– accesarea de fonduri europene, naționale, regionale – bani prin care pot fi repuse în valoare unele obiective turistice, aflate în stare de degradare, crearea pistelor pentru bicicliști (Socol-Berzasca), achiziționarea de ATV-uri pentru traseele turistice;

– crearea și promovarea de oferte turistice;

– asigurarea dezvoltării durabile a zonei și promovarea valorilor, tradițiilor și obiectivelor locale;

– limitarea sezonalității destinației: prezența turiștilor inclusiv în extrasezon.

OMD-ul în Clisura Dunării – privit ca instrument de echilibru, nicidecum ca instrument de concurență neloială

Înainte de a-și încheia discursul și de a le oferi celor prezenți un răgaz de gândire cu privire la pasul pe care urmează să-l facă înspre materializarea acestei inițiative, Adrian Torma a ținut să puncteze că acest OMD nu va face concurență vecinilor sârbi sau județului învecinat, Mehedinți, ci își propune o echilibrare a situației, turistic vorbind, adică share-uirea vizitatorilor pe o rază de mai mulți kilometri. Spre exemplu, iubitorii de frumos, care vin să admire Capul lui Decebal, nu trebuie să rateze obiectivele turistice din zona Clisurii Dunării sau cele din Banatul Montan, cu atât mai puțin nu trebuie să rateze o plimbare cu Ferry Baziaș 4 înspre malul sârbesc al Dunării, acolo unde-i așteaptă noi experiențe care merită povestite.