Dr. Lavinia Bratu, Clinicile Medici’s Timișoara: „Ajut oamenii să stabilească o nouă relație cu mâncarea”

În secolul XXI abia ne mai putem organiza, timpul parcă zboară, în jurul nostru găsim agitație, suntem copleșiți de stres și în acest fel riscăm să nu acordăm o atenție sporită alimentației. Dr. Lavinia Melania Bratu, biolog și consilier nutriție la Clinicile Medici’s Timișoara, psiholog clinician și lector UMFT, dar și autor al cărții „Dietetica – o veche filosofie de viață”, vine cu informații prețioase din domeniul nutriției.

Trăim o vreme în care omul are tot mai inerentă nevoie de consiliere nutrițională. Trebuie să recunoaștem că nutriționismul e tot mai căutat în zilele noastre. Avem mii de produse în market în care sunt implicate o serie de sectoare. Consumatori, producători, dieteticieni, consilieri nutriționali, jurnaliști în domeniu, scriitori, sociologi, toți devenind un „must have” al societății actuale, iar cel mai bine vândute cărți din lume sunt cele legate de nutriție și rețete de bucate.

„De multe ori m-am întrebat în munca mea, alături de pacienții din cabinet, ce fac eu este un lucru bun? E drept să învăț oamenii ce, cum, cât să mănânce? Dar oare omul nu mai știe să facă asta? Apoi, poate descurajată de îndrăzneală și de a crede că noi toți ar trebui să știm cum să ne hrănim, mergeam într-un supermarket. Mii de produse, care mai de care mai colorate, organoleptizate, tentante și amăgitoare îmi aduceau din nou credința că e bine ce fac”, a spus dr. Lavinia Melania Bratu, biolog și consilier nutriție la Clinicile Medici’s Timișoara.

Dr. Lavinia Bratu spune că nu învață omul să își calculeze caloriile sau să aleagă mâncăruri sofisticate. „Intenția mea este a-l ajuta să redescopere capacitatea de a îndrăgi gustul mâncărurilor naturale, integrale, cele care au legătură cu mediul de viață – pământ, soare, apă, vânt, ploaie. Să facă diferența între alimentele din natură și cele realizate în laborator, industrial. Ajut oamenii să stabilească o nouă relație cu mâncarea, una de bună stare. Știu ce schimbare pot aduce în viața unui om câteva kilograme mai puțin, o stare de energie mai bună, reducerea medicației alopate sau claritate mentală mai bună! Hrana îți schimbă viața, pentru că mâncarea nu este doar nutrienți, este și energie pentru viață! Despre aceasta este nutriționismul pentru mine, așa cum povestesc și în cărțile pe care le-am scris – dietetica, așa cum trăiesc și eu”, a completat medicul.

Cel mai bine oamenii trăiesc și cea mai bună hrană ce susține viața lor este acolo unde se păstrează tradiția, obiceiurile, alimentele și cultura locală – este concluzia la care a ajuns dr. Lavinia Bratu. „Nu poți izola și studia factorii individuali deconectați de contextele lor obișnuite, cum ar fi dieta și cultura, factori care s-au dovedit în mod repetat a avea un impact fundamental asupra rezultatelor nutriționale. Chiar și atunci când oamenii de știință au încercat să studieze factori precum cultura, dieta și modelele de consum pe termen lung, dificultățile enorme de a face măsurători precise referitoare la componentele nutriționale individuale și de a produce concluzii semnificative au dus la rezultate incomplete, înșelătoare sau chiar dăunătoare”.

Potrivit datelor de specialitate, culturile, animalele și alimentele sunt proiectate tehnologic pentru a răspunde cerințelor agriculturii industriale, tendințelor nutriționale și intereselor corporatiste, iar acest lucru a fost un focus al cercetării multora dintre noi în ultimele două decenii. Proiectarea culturilor modificate genetic care tolerează contactul cu erbicide toxice sau care se realizează numai atunci când este asociată cu aporturile chimice ale unei anume corporații: condensarea puilor pentru a se încadra în sistemele de carcase limitate, proiectarea alimentelor funcționale care pretind că îmbunătățesc sănătatea prin adăugarea arbitrară de ingrediente extrem de procesate și sintetizate, acestea sunt expresii ale unor raționalități destul de ciudate.

Cartea lui Michael Pollan – „În apărarea mâncării” lansată în ianuarie 2008, explorează relația a ceea ce el numește nutriționism și dieta occidentală, cu accent pe sfaturile alimentare din sfârșitul de secol XX, date ce vin din comunitatea științifică. Pollan susține că analiza reductivă a alimentelor în componentele nutritive este o mare greșeală. Pune la îndoială felul în care este construită imaginea nutriționismului care ar vrea să promoveze starea de sănătate, sugerând pe întreg parcursul cărții lucruri extrem de simple: „Mâncați mâncare. Nu prea mult. În principal plante.”

„Am auzit cu ani în urmă la prof. Mencinicopschi, întrebat fiind ce să cumpărăm din supermarket, următorul îndemn: «Ia bunica sau străbunica cu tine la magazin și ce pune ea în coș, acelea să fie cumpărăturile.» Și Pollan susține că, cea mai mare parte a ceea ce americanii cumpără acum în supermarket, magazine tip fast-food și restaurante, nu este mâncare! Un sfat practic este să mănânce doar acele lucruri pe care oamenii din generația bunicii sale le-ar fi recunoscut drept aliment. Iată ce spun oameni în domeniu, de la noi și de peste mări și țări”, a mai punctat medicul.