Dominic Fritz susține unificarea administrativă a municipiilor cu localitățile periurbane: „Mi se pare benefică”

fritz

Primarul Timișoarei spune că a fost dintotdeauna un susținător al dezvoltării integrate a zonei metropolitane Timișoara. Așadar, propunerea omologului său de la Cluj-Napoca, Emil Boc, cu privire la unificarea administrativă a municipiilor cu unitățile administrativ-teritoriale limitrofe i se pare una bună și benefică pentru transformarea calitativă ulterioară a zonei.

Recent, fostul premier Emil Boc, primar al orașului Cluj-Napoca, a anunțat că solicită sprijinul Executivului și a partidelor reprezentate în Parlament pentru susținerea unei legi care să ușureze unificarea municipiilor cu localitățile din imediata apropiere. Ideea propune și ca, în cazul reunificării voluntare a unei localități cu municipiul reședință de județ să se acorde și facilități administrative.

La rândul său, primarul Timișoarei susține ideea.

„Am fost întotdeauna un susținător al dezvoltării integrate a zonei metropolitane Timișoara. De aceea propunerea domnului Boc de alipire voluntară a comunelor periurbane la marile orașe din România mi se pare benefică în contextul dezvoltării zonelor metropolitane. Acest lucru ar deschide oportunități de finanțare noi a proiectelor urbane de care să beneficieze toți locuitorii acestor zone.”, a declarat pentru Express de Banat, primarul Dominic Fritz.

Zona metropolitană Timișoara cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia. Potrivit Legii 351/2001, zonele metropolitane au fost definite ca fiind constituite prin asociere, „pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane, Capitala României și municipiile de rangul I, și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.”

Emil Boc a readus în discuție ideea regionalizării în primăvara acestui an, însă nu prin modificarea Constituției, ci prin comasarea județelor pe regiuni istorice. În 2011, în calitate de premier, Boc a susținut comasarea județelor, însă demersul a fost lipsit de finalitate.

Ulterior, Guvernul, în noiembrie 2013, sub conducerea lui Victor Ponta, și-a angajat răspunderea în fața plenului reunit al Parlamentului asupra unui proiect de lege privind descentralizarea. Documentul a fost atacat la CCR de parlamentarii PDL și cei de ai partidului lui Dan Diaconescu.

La acea dată, judecătorii au remarcat că, așa cum propunea Executivul, „procesul de descentralizare apare ca fiind intrinsec legat de cel de regionalizare, iar măsurile vizate de Guvern pentru realizarea acestor obiective au o fundamentare comună. (…) Este adevărat că legea (…) priveşte doar «unele măsuri de descentralizare» şi «unele măsuri de reformă», ceea ce ar sugera o abordare graduală în cadrul strategiei propuse. Cu toate acestea, nu rezultă din documentele transmise Curţii dacă măsurile stabilite prin această lege se susţin indiferent de procesul de regionalizare şi nici dacă acestea se susţin indiferent de realizarea propunerilor de descentralizare a altor servicii/competenţe la nivelul aceloraşi ministere.”

Judecătorii constituționali au admis demersul contestatarilor, stabilind că legea criticată este contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare, printre altele, la separaţia puterilor în stat.