Decât o lumină

…mai bine niște lumini! Că doar e sărbătoare! Clișeu sau nu, îmi place să văd orașul bogat în lumini, cu zgomote de toate felurile, cu oameni grăbiți, în căutare de cadouri, gustări, dulciuri, nimicuri. Și odată cu mișcarea lor să se miște și toată lumina serilor de sărbătoare! Contextul – context, târgul – absent, lumina – mai săracă. Numai una să fie, măcar! Decât o lumină, mai bine mai multe. Era un joc în copilărie: de ce una și nu două?

Azi chiar vorbesc despre o năzbâtie limbistică. Aproape gafă: plasarea lui decât în contexte în care nu se neagă nimic și nu se compară nimic. Dăm astfel peste contexte de tipul: *Am decât un frate.; *Am decât trei lei în buzunar.; *Avem decât o săptămână de vacanță. Poate că în spatele formulărilor zace un adevăr, forma dată acestui adevăr este însă una greșită. Corect este: N-am decât un frate.; N-am decât trei lei în buzunar.; N-avem decât o săptămână de vacanță. Argumentul e de-a dreptul banal, important e să-l considerăm suficient de important încât să nu-l uităm: adverbul DECÂT se folosește numai în construcții negative (când are sens restrictiv) sau în situații de tipul: Este mai mic decât mine. (când apare în schemă un adjectiv la gradul comparativ de inegalitate).

Așadar, restricția cu formă negativă este alcătuită din nu și decât. Nu stă în fața verbului, decât – în fața elementului a cărui excepție este afirmată. Nu am decât un frate.

leader board 728 x 90 px

Doar și numai se folosesc în construcțiile cu afirmații: Am doar/numai un frate.; Am doar/numai trei lei. ș.a. Corect este și: Nu am numai un frate.; Nu am doar un frate., așadar doar și numai pot să apară și în construcții negative. Câteva precizări:

  1. Sensul nu mai e restrictiv. Ideea este: Nu am doar un frate, ci mai mulți.
  2. Doar și numai se comportă diferit în comparație cu decât, care apare exclusiv alături de negație.
  3. Ideea dictează forma.

Ce vrem să spunem? Că avem doar un frate sau că avem mai mulți?

Este important să fim atenți la formă pentru a avea grijă de mesajul nostru, de adevărul nostru, până la urmă. Forma mesajului condiționează receptarea lui. Iar mesajul poate lumina un om, o zi, tot așa cum o lumină potrivită luminează o sărbătoare, un oraș, un cetățean.