Mulți dintre traficanți văd ceea ce fac ei ca pe o meserie. Consideră că ei doar își fac meseria și că responsabilitatea o are cel care cumpără. Cu alte cuvinte, pasează responsabilitatea la ceilalți pentru a nu se simți vinovați.
De asemenea, majoritatea traficanților au fost copii neglijați când au fost mici și provin din medii defavorizate, medii fără cultură sau delicvență juvenilă. Mai puțini sunt aceia care provin din familii de notorietate sau „de bani gata”, fiind copii foarte răsfățați, asa-zișii copii ținuți în puf. Totodată, în acest fel mulți dintre ei primesc autoritatea, atenția și „notorietatea” de care nu avut avut parte până să devină adulți.
De ce consumă copiii droguri?
În cazul drogurilor, de multe ori acesta devine centrul existenței persoanei în cauză. Ca o dependență să se dezvolte, este nevoie de câteva condiții precum întâlnirea dintre produs-persoană și momentul socio-cultural. Acel context în care ești slab sau ești tare dacă consumi sau nu.
În cazul copiilor apare curiozitatea exagerată, teribilismul și a face „gen” lucruri cool. Dacă nu faci și tu, nu ești cool! Nu ești la fel ca ceilalți, nu ești un adolescent adevărat, în concluzie. Și atunci multi copii nu pot sau nu știu să spună nu. Știu să spună „nu” acei copii care au o educație sănătoasă și o bună relație cu părinții lor la baza căreia stă comunicarea deschisă și principiul de colaborare. Acest principiu de colaborare are la bază: a colabora unul cu celălalt, a-l asculta pe celălalt, a ține cont de părerea și de nevoile celuilalt.
Tot ce își doresc copiii și mai ales copiii-adolescenți este să fie ascultați, să se țină cont de părerea lor, dar mai ales să fie tratați ca adulți. Deoarece, nu-i așa, ei știu, ei cunosc, ei pot! Așa că, dacă doriți să știți ce își doresc, ce vise au, cum își petrec timpul sau ce nemulțumiri au, fiți prietenii lor!
Factorii psihologici au un rol principal în formarea dependenței, drogul ocupând un loc secundar!
Adolescenții recurg la droguri din provocare, curiozitate și teribilism, dar psihologic există o nevoie, o teamă profundă de ceva anume (că nu sunt acceptați, iubiți asa cum sunt) sau blamare (nu sunt suficient de bun, părinții mei nu mă iubesc oricum, orice fac nu e bine) sau chiar singurătate. Atunci când stau prea mult timp singuri și au prea mult timp liber este foarte mult loc și spațiu (de cele mai multe ori, spațiu gol sufletesc, copii crescuți de un părinte, copii crescuți de bunici) pentru asemenea tentații dăunătoare.
Timp în care nu au ocupații utile cu care să-și umple timpul, de plictiseală pot face asemenea lucruri. Toate acestea îi fac pe copii să fugă de ei înșiși. Iar din dorința de a fi la fel ca ceilalți, de a fi acceptați de grup, recurg la aceste droguri. Drogurile în general au ca efect modificarea stării de conștiință, având câteva lucruri în comun:
1. Trec de bariera de sânge a creierului
2. Alterează compoziția chimică a creierului la nivelul celulelor nervoase
3. Creează dependență
Un drog produce efecte placate, poate oferi omului ceea ce lui îi lipsește. Atenție, dezinvoltură, tupeu, euforie ș.a.m.d.
Dependența se manifestă prin sevraj (agitație continuă, tremur interior, transpirație) – citește și: Goana după LIVE-urile care ucid și dependența de rețelele sociale
Pentru a evita ca tinerii să recurgă la asemenea gesturi, este nevoie să fie ascultați, înțeleși și, cel mai important, să fie tratați ca și cum ar fi adulți.
Următorul articol va fi pe tema: Este normal ca oamenii să „joace” banii la cazinouri și la jocuri de noroc? De ce sunt atât de multe cazinouri deschise pe piață? Țineți aproape!
Psiholog Andreea-Ramona Berdacicu